„Ucigaşii" omenirii de azi Care sunt principalele cauze ale mortalităţii la ora actuală?

Hipertensiunea arterială a dus la decesul a peste 9 milioane de oameni în anul 2010, fiind astfel pe locul întâi în „topul" cauzelor mortalităţii la nivel global. Pe locurile 2 şi 3 se situează fumatul şi consumul excesiv de alcool. Dar oamenii de ştiinţă avertizează, cu îngrijorare, că un alt „ucigaş" vine tare din urmă: obezitatea, care a cunoscut o ascensiune spectaculoasă, trecând, în două decenii, de pe locul al zecelea pe cel de-al şaselea în tragicul top menţionat mai sus.

Un studiu amplu a fost publicat recent în periodicul medical The Lancet, de un grup internaţional de oameni de ştiinţă, ca parte a raportului Global Burden of Disease Study 2010

Studiul a luat în calcul 43 de riscuri pentru sănătate şi impactul acestora asupra populaţiei lumii, între anii 1990 şi 2010.

Primele trei locuri în clasamentul cauzelor mortalităţii sunt ocupate de hipertensiune, fumat şi excesul de alcool. O surpriză cât se poate de îngrijorătoare o constituie, însă, „ascensiunea" excesului ponderal drept cauză a deceselor. Indicele prea mare de masă corporală, aflat în 1990 pe locul al zecelea, a ajuns, în 2010, pe locul al şaselea.

În 2010, peste 3 milioane de decese au fost atribuite excesului ponderal, de peste trei ori mai multe decât cele datorate subalimentării.

În unele regiuni, ca Australasia şi sudul Americii latine, indicele de masă corporală ridicat a ajuns să fie principalul factor de risc.

La nivel global, se înregistrează două tendinţe paralele: o sporire a aportului unor factori de risc care duc la apariţia unor boli cronice la adulţi (precum cancer , boli cardiace şi diabet) şi o scădere a riscurilor asociate cu bolile infecţioase la copii.

Dar se înregistrează variaţii importante la nivel regional. Riscurile (la adresa sănătăţii) asociate cu sărăcia au scăzut în multe zone, prrecum Asia şi America Latină, dar rămân problema principală în Africa sub-sahariană.

Pentru a evalua „povara" reprezentată de boli, autorii studiului au estimat atât numărul de decese atribuite fiecărui factor de risc, cât şi un indice numit DALY (disability-adjusted life years), care ia în considerare atât anii de viaţă pierduţi, cât şi anii trăiţi cu diferite dizabilităţi determinate de boală.

În ţările din vestul Europei şi ţările bogate din America de Nord, fumatul - inclusiv fumatul pasiv - este factorul de risc asociat cu cea mai mare povară pentru sănătatea populaţiei. La nivel global, fumatul a provocat 6,3 milioane de decese în 2010.

Alimentaţia nesănătoasă (în special excesul de sare combinat cu consumul prea mic de fructe) şi sedentarismul sunt responsabile de 10% din totalul anilor de viaţă pierduţi sau trăiţi cu dizabilităţi.

Totuşi, o veste bună este aceea că pot fi întreprinse multe lucruri pentru a reduce riscul de îmbolnăvire: reducerea consumului de sare (pentru a micşora tensiunea arterială), facilitarea accesului la fructe şi legume proaspete, îmbunătăţirea serviciilor medicale de bază.

O altă veste bună este scăderea importanţei subalimentaţiei ca factor de risc, la nivel global, deoarece în multe zone ale lumii s-au făcut mari progrese în asigurarea unei alimentaţii cu conţinut caloric suficient. Este, spun autorii studiului, un rezultat care ar trebui să încurajeze continuarea eforturilor pentru a rezolva aceste dificultăţi şi în Africa, unde subnutriţia este, încă, o mare problemă.

Sursa: Descopera.ro