Ceauşescu, tupeu în faţa lui Mao Tze-dun

Între 3-11 martie 1964, Nicolae Ceauşescu a fost în China. La Pekin, secretarul CC a vrut să ajute la dărâmarea „Marelui Zid" ce se ridicase între Hruşciov şi Mao. Impetuos din fire, a ajuns să polemizeze cu chinezii.

Delegaţia românească a decolat de pe Aeroportul Băneasa în dimineaţa zilei de 1 martie 1964. În oficiosul PMR, „Scînteia", scria că se efectua o „vizită prietenească, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez" (CC al PCC). De fapt, românii se autoinvitaseră la Pekin, deoarece chinezii ezitaseră să-i primească. Membrii delegaţiei erau Ion Gheorghe Maurer (preşedinte al Consiliului de Miniştri), Emil Bodnăraş, Nicolae Ceauşescu şi Chivu Stoica, toţi membri ai Biroului Politic. ­I-au condus, la plecare, „tovarăşii" din conducerea statului rămaşi acasă: Gheorghe Gheorghiu-Dej, Gheorghe Apostol, Petre Borilă şi alţii. În avion a urcat şi Vang Tun, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Chinei la Bucureşti. Deasupra teritoriului Uniunii Sovietice, după cum se obişnuia, s-a trimis o telegramă lui Nikita Hruşciov, care era salutat „tovărăşeşte".

După-amiaza, avionul a făcut escală la Omsk. La Pekin, a aterizat luni după-amiază, 3 martie 1964. Oaspeţii au fost primiţi de Liu Şao-ţi, vicepreşedintele CC al PCC, Deng Xiaoping, secretarul general al CC, Pîn Cijen, membru al Biroului Politic, şi alţi fruntaşi ai partidului. 2.000 de aplaudaci au fost de asemenea mobilizaţi. Ambasadorul român în China, Dumitru Gheorghiu, şi-a întâmpinat şi el conaţionalii.

A văzut Marele Zid

În 3 martie 1964, oaspeţii ­s-au întâlnit scurt cu Liu Şao-ţi. Mao nu a primit delegaţia română în primele zile ale vizitei. Probabil aştepta să vadă poziţia românilor faţă de tensiunile sovieto-chineze, vizând supremaţia în lumea comunistă. Seara, gazdele au oferit un dineu. A doua zi, acelaşi Şao-ţi a însoţit oaspeţii la un concert de dansuri şi muzică tradiţională chineză. Dis-de-dimineaţă, s-au vizitat gara şi stadionul „popular" din Pekin. În 6 martie 1964, Ceauşescu şi ceilalţi au vizitat muzeul fostului palat imperial, denumit „Palatul de iarnă". Ghid le-a fost Sia Ian, adjunctul ministrului Culturii. Şi în 7 martie a fost program cultural: Muzeul Revoluţiei Chineze, din Piaţa Tien An Men. Iar seara, delegaţii au asistat la spectacolul prezentat special pentru ei la Teatrul de Operă clasică din capitala chineză.

În afara Pekinului, românii s-au deplasat puţin. În 8 martie, au petrecut câteva ore în Comuna populară Kao Fei Tien. În zilele următoare, Maurer şi Ceauşescu au văzut Marele Zid, Palatul subteran de la mormintele împăraţilor din dinastia Ming şi lacul de acumulare construit în regiune. Ceilalţi doi membri ai delegaţiei, Stoica şi Bodnăraş, au mers la Ţesătoria de bumbac nr. 2.

Autor: Florin Mihai  

Continuarea articolului aici:  Historia.ro