Scandalul Mironescu - Sfârşitul "Doi ş'un sfert"?

„Lipsa de profesionalism, pasivitatea sau poate chiar complicitatea unor ofiţeri DGIPI cu gruparea infracţională au făcut ca ministrul Traian Igaş şi premierul Emil Boc, care l-au numit pe Mironescu în funcţie, să fie supuşi oprobriului public" spun surse din cadrul MAI. Potrivit competenţelor, DGIPI trebuia să facă verificări şi apoi să avizeze sau nu numirea pe funcţia de secretar general a lui Laurenţiu Mironescu. Pe deasupra, filiala DGIPI Constanţa trebuia să cunoască în amănunt activităţile infracţionale de evaziune şi contrabandă ale acestei grupări, care, de fapt, erau de notorietate în zonă. Ministrul Igaş ne-a declarat că nu a fost avertizat, nu a ştiut; l-a propus pe Mironescu pentru funcţie, iar premierul l-a numit. Acum, Igaş a declanşat verificări la DGIPI care „se vor solda cu desfiinţarea direcţiei" spun surse dinMAI.

DGIPI - „populată cu foşti ofiţeri de Securitate, aşi ai diversiunilor"

Nu este prima dată când eşecurile DGIPI au dus la proliferarea infracţionalităţii. În ultimii ani, DGIPI a fost scena unor scandaluri de răsunet, de la arestarea pentru corupţie chiar a fostului şef al serviciului Corneliu Şerban până la protejarea clanurilor mafiote, dezvoltate nu de puţine ori cu ajutorul unor conducători locali din Poliţie, aşa cum a fost cazul colonelului Şoric, fost şef al IPJ Neamţ. Prima dată s-ar fi pus în discuţie desfiinţarea DGIPI la sfârşitul lunii noiembrie anul trecut, când şefii instituţiei, chestorii Ştefan Pop şi Bujor Florescu, au fost destituiţi. Un alt mare scandal în care DGIPI a fost acuzată chiar de implicare politică pe faţă a fost în anul 2009, când ministrul Internelor era pesedistul Dan Nica. În acel an, DGIPI a fost extrem de activ: a furnizat unor lideri PSD ca Marian Vanghelie şi Cătălin Voicu (în prezent arestat pentru corupţie) documente com-pro-mi-ţă-toare despre PD şi Traian Băsescu, folosite ulterior în cam-pania electorală (exact aşa cum anunţase Vanghelie). „Când este vorba să descopere infracţiuni şi suspecţi, DGIPI dă rateuri, nu însă când e vorba să furnizeze note informative pentru confruntările politice. Asta şi pentru că DGIPI e populată cu foşti ofiţeri de Securitate, aşi ai diversiunilor", spun sursele noastre.

Dacă se pun în balanţă realizările (contribuţia la anihilarea unor grupări criminale) şi eşecurile, DGIPI poate fi desfiinţată fără re-muşcări. Prin desfiinţare, s-ar face economii mari la bugetul de stat deoarece sala-riile ofiţerilor DGIPI sunt unele dintre cele mai mari din sistemul militarizat al statului. În plus, în cadrul Internelor există deja o altă structură cu atribuţii de serviciu secret - Direcţia Generală Anticorupţie - care are rezultate notabile în special în combaterea corupţiei mici, spun surse din MAI.

Primele decapitări

Ministrul Igaş i-a demis pe sefulfilialei Constanta a DGIPI,comisarul şef George Popa si pe seful biroului de protectie de la aceeaşi filială, comisarul Ion Constantin. Motivul: management defectuos constatat la nivelul unităţii teritoriale în gestionarea competenţelor specifice legate de numirea pe funcţie a fostului secretar general Laurenţiu Mironescu, spune MAI. Conducerea unităţii teritoriale va fi asigurată temporar de comisarul Daniel Marius Panait, care a deţinut, începând cu anul 2005, funcţia de ofiţer specialist în cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie - Constanţa.Ancheta internă derulată de conducerea DGIPI la nivel central şi teritorial continuă.

Sursa: Romanialibera.ro