Revista Zări Alb Astre ZăriAlbAstre2017. „Afară din UE?“ de Răzvan-Mihai Ursu, clasa a XI-a C
Revista Zări Alb Astre: ZăriAlbAstre2017. „Afară din UE?“ de Răzvan-Mihai Ursu, clasa a XI-a C
05 May, 2023 16:16
ZIUA de Constanta
817
Marime text
Redăm în cele ce urmează articolul scris de Răzvan-Mihai Ursu, clasa a XI-a C, publicat în numărul 1 din anul VI al Revistei Zări Alb Astre pe care o puteți citi integral în Biblioteca Virtuală a revistei.
„Voiai să studiezi în Marea Britanie? Veștile din politica externă nu îți sunt chiar favorabile. Adică, să privim obiectiv. 2016… Brexit… Destrămarea Uniunii Europene? Acesta este primul lucru la care s-au gândit mulți dintre noi prima dată când au aflat despre iminența ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană. Mai mult, ar putea rezultatul obținut în urma referendumului să stârnească părăsirea în masă a Uniunii din partea unor state, care deja evaluau aceasta posibilitate? Și cum ne-ar putea afecta pe noi, pe elevi?
Ei bine, pentru a răspunde la aceste întrebări, ar trebui să aruncăm o privire asupra formării UE. Bazată pe principii aparținând lui Robert Schuman, care o dorea să fie un remediu al curentului naționalist din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, UE a luat ființă pe data de 1 noiembrie 1993, cu scopul promovării păcii și accentuării progresului economic și tehnic la nivel european. Astfel, apare întrebarea: ce motive i-au determinat pe britanici să voteze pentru părăsirea UE? Adică, este clar că abolirea unor astfel de principii este lipsită de sens, iar, de altfel, fondurile europene atrase au determinat o creștere spectaculoasă nu doar pentru Regatul Unit. Printre motivele identificate de englezi se numără și dorința de suveranitate și autonomie, mentalitatea oarecum greșită că «deciziile ce privesc Marea Britanie se iau doar în Marea Britanie», iar criza migranților a impus îmbunătățirea controlului vamal. Nu în ultimul rând, părerea generală a populației este că integrarea lor în contextul paneuropean lasă realmente de dorit, și deci de ce să nu plece dintr-o zonă unde se simt inconfortabil?
Cu toate acestea, efectele nu s-au lăsat mult așteptate până să apară. Trecând peste aspectul economic, care este relativ ușor de recuperat, problema survine din puterea exemplului creată de Brexit. Mai multe state, printre care și Franța, Olanda și Austria și-au pus întrebări serioase asupra eficienței Uniunii, motiv pentru care e posibil să «copieze» atitudinea britanicilor.
Un alt punct, de o importanță deosebită pentru orice elev cu aspirații la universități londoneze sau engleze, în general, este influența acestui demers politic asupra procesului de aplicație, finanțare la o universitate din afara Uniunii Europene. Vestea bună este că nimic nu se va schimba! Vestea proastă este că vestea bună va ține doar până anul viitor (2017-18)… După aceea, cel mai probabil taxele de școlarizare se vor majora considerabil, egalându-le pe cele aplicate studenților din afara Europei. Popularitatea Marii Britanii ca destinație pentru studenții europeni va scădea, ca o consecință a drepturilor limitate de muncă și a politicii ostile de acordare a vizelor. În plus, finanțarea programelor engleze din bani europeni va înceta mai mult ca sigur și derularea unor proiecte de schimb academic este pusă sub semnul întrebării. Dar realizarea acestor lucruri sau, mai optimist, nerealizarea lor depinde parțial de Parlamentul și de Guvernul Britanic, pe de-o parte, și de structurile UE, pe cealaltă parte.
În opinia mea, deși autoexcluderea Marii Britanii dintr-un agregat politic precum UE poate avea argumente palpabile, economice, este puterea exemplului cea care poate duce la dispariția completă a Uniunii din contextul global. Avantajele pe care le-a adus crearea acestui organism sunt consistente, întrajutorarea fiind definitorie pentru dezvoltare, iar posibila desființare a lui poate duce la un impas pentru multe dintre statele membre, dintre care și România. Personal, recunosc că înainte de publicarea rezultatelor referendumului chiar evaluam varianta studiului în Marea Britanie, dar această schimbare m-a determinat, din păcate, să îmi reconsider poziția.
Așadar, este clar că schimbarea configurației statelor membre în urma ieșirii Regatului Unit din Uniune nu este fără repercusiuni la nivel social, economic și politic, iar efectul ei asupra atractivității țării din punctul de vedere al universităților este un punct cheie, de care vor trebui să țină cont toate celelalte state ce cântăresc varianta de a urma acest exemplu.“, de Răzvan-Mihai Ursu, clasa a XI-a C
Articol și foto preluate de pe site-ul Revistei Zări Alb Astre
„Voiai să studiezi în Marea Britanie? Veștile din politica externă nu îți sunt chiar favorabile. Adică, să privim obiectiv. 2016… Brexit… Destrămarea Uniunii Europene? Acesta este primul lucru la care s-au gândit mulți dintre noi prima dată când au aflat despre iminența ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană. Mai mult, ar putea rezultatul obținut în urma referendumului să stârnească părăsirea în masă a Uniunii din partea unor state, care deja evaluau aceasta posibilitate? Și cum ne-ar putea afecta pe noi, pe elevi?
Ei bine, pentru a răspunde la aceste întrebări, ar trebui să aruncăm o privire asupra formării UE. Bazată pe principii aparținând lui Robert Schuman, care o dorea să fie un remediu al curentului naționalist din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, UE a luat ființă pe data de 1 noiembrie 1993, cu scopul promovării păcii și accentuării progresului economic și tehnic la nivel european. Astfel, apare întrebarea: ce motive i-au determinat pe britanici să voteze pentru părăsirea UE? Adică, este clar că abolirea unor astfel de principii este lipsită de sens, iar, de altfel, fondurile europene atrase au determinat o creștere spectaculoasă nu doar pentru Regatul Unit. Printre motivele identificate de englezi se numără și dorința de suveranitate și autonomie, mentalitatea oarecum greșită că «deciziile ce privesc Marea Britanie se iau doar în Marea Britanie», iar criza migranților a impus îmbunătățirea controlului vamal. Nu în ultimul rând, părerea generală a populației este că integrarea lor în contextul paneuropean lasă realmente de dorit, și deci de ce să nu plece dintr-o zonă unde se simt inconfortabil?
Cu toate acestea, efectele nu s-au lăsat mult așteptate până să apară. Trecând peste aspectul economic, care este relativ ușor de recuperat, problema survine din puterea exemplului creată de Brexit. Mai multe state, printre care și Franța, Olanda și Austria și-au pus întrebări serioase asupra eficienței Uniunii, motiv pentru care e posibil să «copieze» atitudinea britanicilor.
Un alt punct, de o importanță deosebită pentru orice elev cu aspirații la universități londoneze sau engleze, în general, este influența acestui demers politic asupra procesului de aplicație, finanțare la o universitate din afara Uniunii Europene. Vestea bună este că nimic nu se va schimba! Vestea proastă este că vestea bună va ține doar până anul viitor (2017-18)… După aceea, cel mai probabil taxele de școlarizare se vor majora considerabil, egalându-le pe cele aplicate studenților din afara Europei. Popularitatea Marii Britanii ca destinație pentru studenții europeni va scădea, ca o consecință a drepturilor limitate de muncă și a politicii ostile de acordare a vizelor. În plus, finanțarea programelor engleze din bani europeni va înceta mai mult ca sigur și derularea unor proiecte de schimb academic este pusă sub semnul întrebării. Dar realizarea acestor lucruri sau, mai optimist, nerealizarea lor depinde parțial de Parlamentul și de Guvernul Britanic, pe de-o parte, și de structurile UE, pe cealaltă parte.
În opinia mea, deși autoexcluderea Marii Britanii dintr-un agregat politic precum UE poate avea argumente palpabile, economice, este puterea exemplului cea care poate duce la dispariția completă a Uniunii din contextul global. Avantajele pe care le-a adus crearea acestui organism sunt consistente, întrajutorarea fiind definitorie pentru dezvoltare, iar posibila desființare a lui poate duce la un impas pentru multe dintre statele membre, dintre care și România. Personal, recunosc că înainte de publicarea rezultatelor referendumului chiar evaluam varianta studiului în Marea Britanie, dar această schimbare m-a determinat, din păcate, să îmi reconsider poziția.
Așadar, este clar că schimbarea configurației statelor membre în urma ieșirii Regatului Unit din Uniune nu este fără repercusiuni la nivel social, economic și politic, iar efectul ei asupra atractivității țării din punctul de vedere al universităților este un punct cheie, de care vor trebui să țină cont toate celelalte state ce cântăresc varianta de a urma acest exemplu.“, de Răzvan-Mihai Ursu, clasa a XI-a C
Articol și foto preluate de pe site-ul Revistei Zări Alb Astre
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii