Candidat la CSM - Procurorul Cristian Deliorga „Nivelul de salarizare al magistratilor trebuie sa revina la cel din mai 2010!" (document)

Procurorul Cristian Deliorga - membru cu activitate permanenta a CSM - are o vechime in Magistratura de 28 de ani. Coleg de facultate cu Monica Macovei, Dan Oancea (profesor la Drept), a debutat ca procuror stagiar la Procuratura locala Medgidia in 1982, de unde a promovat in 1987 la Procuratura locala Constanta. A devenit in 1990 procuror sef la Procuratura Locala Medgidia, iar ulterior in 1994 a devenit procuror la Parchetul Curtii de Apel Constanta, la propunerea CSM. In 2001 a fost numit prim-procuror la Parchetul Judecatoriei Constanta, iar apoi prim-procuror la Parchetul Tribunalului Constanta, pana in 2005 cand a fost ales membru al CSM. De mentionat ca procurorul Deliorga a fost membru si in vechiul CSM, in perioada 2003 - 2005, cand aceasta institutie nu detinea atat de multe atributii ca in prezent, fiind mai mult una decorativa in sistem. Nascut in 24 decembrie 1957, in noaptea de Ajun a Craciunului, Deliorga a primit numele de Cristian dupa numele Mantuitorului. Ca orice om nascut de Craciun, a avut o stea calauzitoare. Cristian Deliorga a fost vicepresedinte al Asociatiei Magistratilor din Romania si vicepresedinte al CSM in legislatura 2007, cand a facut echipa cu fostul presedinte Iulian Galca.

Multi dintre cei care va contesta, se minuneaza ca mai candidati inca o data pentru CSM. De ce aceasta decizie?

Trebuie sa va marturisesc ca m-am inscris in aceasta competitie in ultima zi a termenului prevazut de lege, dupa ce multi colegi de la parchetele din teritoriu, precum si colegi din CSM m-au indemnat sa candidez pentru inca un mandat pentru Consiliul. Apreciez ca experienta profesionala dobandita in cei 28 de ani numai la parchetele din judetul Constanta, la diverse grade de jurisdictie, precum si activitatea pe care am desfasurat-o la Consilu, atat in primul mandat cat si mai ales in cel de-al doilea, unde am coordonat activitatea Comisiei privind organizarea si functionarea sistemului judiciar, mi-au conferit experienta si cunostiintele necesare finalizarii unor proiecte in care cred si care sunt de natura sa imbunatateasca munca procurorului.

Pe turul I nu veti avea emotii. Dar in turul II ii veti avea ca potentiali adversari din partea parchetelor de tribunale pe procurorii Oana Schimtd Haineala de la Brasov, Marius Aron de la Sibiu, Alexandru Lele de la Oradea, Origel Cotoi de la Iasi si altii... Ce sanse va dati in fata acestor adversari si pe care il considerati cel mai redutabil?

Sunt convins ca va fi o intrecere echilibrata, in care toti procurorii care candideaza pentru un loc in CSM s-au pregatit foarte bine. Imi respect adversarii si am credinta ca cel mai bun dintre noi, cel mai echilibrat, cel care va putea sa ajute procurorii de la tribunale si din intregul sistem al Ministerului Public, va beneficia de votul colegilor din sistem. Cred ca toti avem sanse egale avand in vedere ca in primul tur se va vota la nivelul circumscriptiilor parchetelor curtilor de apel, iar ulterior, cu ocazia intalnirilor care vor avea loc in teritoriu, colegii isi vor forma opinia finala.

Perioada alegerilor se suprapune cu marele scandal care se prefigureaza pe noua lege de salarizare a magistratilor. Este posibila reluarea protestelor, iar unele unitati anunta ca la o adica inceteaza lucrul. CSM a avut anul trecut o pozitie mai putin ferma vizavi de aceste proteste. Credeti aceasta situatie va diminua sansele dvs. de candidat?

Salarizarea si celelalte drepturi banesti ale magistratilor trebuie sa fie stabilite tinand seama de locul si rolul constitutional al autoritatii judecatoresti in statul de drept, de raspunderea, complexitatea, riscurile si suprasolicitarea neuropsihica pe care o presupune exercitarea fiecarei functii din cadrul sistemului judiciar, de obligatia de pastrare a confidentialitatii, de pregatirea profesionala, precum si restrictiile, incompatibilitatile si interdictiile impuse prin Constitutie si lege. Personal, in 2009, atat in sedintele de plen, de sectie, cat si la intalnirile cu procurorii din tara, am sustinut revendicarile salariale absolut firesti in contextul aratat si sunt dintre aceia care cred ca puterea executiva este obligata sa asigure intr-un stat de drept o salarizare corespunzatoare - de exemplu nivelul lunii mai 2010 - precum si celelalte conditii pentru desfasurarea optima a activitatii. Din discutiile recente avute cu colegii procurori, cred ca de la 1 ianuarie 2011 nivelul de salarizare trebuie sa revina la cel pe care l-am mentionat, iar pentru membrii viitorului CSM aceasta problema trebuie sa fie una din prioritati.

Ce prioritati are mandatul dvs. viitor la CSM, in cazul in care veti fi reales?

In situatia in care colegii procurori de la parchetele de pe langa tribunale imi vor acorda increderea de a-i reprezenta in viitorul Consiliu, imi propun ca in perioada 2011 - 2012 sa realizez urmatoarele proiecte: 1 - asigurarea unui statut profesional de independenta si inamovibilitate pentru magistratii procurori, garantat prin Constitutie, similar procurorului din alte state ale Uniunii Europene; 2 - realizarea cadrului organizatoric care sa permita fiecarui procuror sa aiba un staf profesional format din personal auxiliar de specialitate, ofiteri de politie judiciara, specialisti, precum si logistica necesara desfasurarii in conditii de performanta a activitatii profesionale; 3 - salarizarea la standarte europene a magistratilor procurori, avand in vedere incompatibilitatile, interdictiile si celelalte criterii pe care le-am expus mai sus. Vreau sa dezvolt putin subiectul necesitatii trecerii politiei judiciare sub coordonarea procurorului, dupa modelul de la DIICOT si DNA. Este un proiect mai vechi pe care l-am dezbatut si in perioada 2003 - 2005, iar in anul 2006 s-au initiat si discutii pentru modificari legislative, care vizau trecerea politiei judiciare sub autoritatea procurorului. Este o conditie esentiala atunci cand ai de solutionat la parchetele de pe langa judecatorii, tribunale si curti de apel, precum si la celelalte structuri ale Ministerului Public peste 1,3 milioane dosare pe an. De altfel, in realitate, procurorii care exercita supravegherea cercetarii penale isi desfasoara activitatea zilnic impreuna cu ofiterii de politie judicira si, in fond, s-ar reglementa o situatie care deja exista. Am convingerea ca impreuna cu ceilalti procurori din teritoriu, cu conducerea Ministerului Public, a Ministerului de Justitie si a Ministerului de Interne, perioada de discutii nepermis de lunga va lua sfarsit si se va concretiza printr-o reglementare legislativa concreta.

Referitor la Inspectia Judiciara, exista si acum fisuri in ceea ce priveste activitatea unor procurori care, desi trecuti prin sita controalelor in care s-au depistat o gramada de nereguli, au fost revocati din functii, dar legea le-a permis sa revina pe functii similare de conducere. De asemenea, exista magistrati care, desi au intrat la judecata Comisiei de Disciplina, legea le-a permis sa-si de-a demisia in timpul judecatii disciplinare, pentru a lasa actiunea fara obiect. Iar dupa cativa ani sa poata reveni in sistem curati ca lacrima. Vi se par firesti portitele legislative actuale?

Pentru asigurarea independentei magistratului, precum si pentru asigurarea unei aplicari corecte a raspunderii disciplinare, cred in necesitatea asigurarii unui serviciu de inspectie judiciara, care sa-si desfasoare activitatea in conditii de independenta fata de orice autoritate judiciara. Trebuie evitata cu orice pret trecerea unor atributii ale Inspectiei Judiciare in subordinea Ministerului Justitiei sau a Procurorul General al Romaniei, intrucat aceasta situatie ar afecta grav statutul de independenta al procurorului si judecatorului. Toti procurorii din sistem trebuie sa actioneze in vederea stoparii intentiei Ministerului Justitiei de a extinde raspunderea materiala a procurorului, prin largirea sferei de aplicare a art. 99, litera h, din Legea 303/2004 la normele de drept substantial. Includerea acestor prevederi in norma sanctionatorie, reprezinta o incalcare vadita a independentei procurorului in activitatea sa, deoarece prevederile art. 99, litera h, se refera la exercitarea cu rea-credinta sau grava neglijenta a atributiilor de serviciu. In contextul legislativ actual se impune abrogarea unor prevederi intrucat cele doua notiuni antameaza raspunderea penala a magistratilor, iara nu raspunderea disciplinara. Corelativ, raspunderea materiala a magistratului ar putea sa intervina numai in situatia existentei unor hotarari judecatoresti definitive care sa constate reaua-credinta sau grava neglijenta. Inspectia Judiciara ar trebui sa efectueze verificari de fond la anumite intervale de timp, precis prevazute in regulament, dar nu inainte de implinirea termenului de 3 ani de la data ultimei verificari. Corelativ cu mandatul magistratilor in functii de conducere. Se impune crearea unui sistem informatic aflat in responsabilitatea CSM prin care, in orice moment, sa se cunoasca traseul profesional al fiecarui magistrat, precum si eventualele sale sanctiuni ori incalcari ale codului deontologic, astfel incat deciziile care se refera la cariera magistratului, fie ca e vorba de promovare sau raspundere disciplinara sa fie luate in deplina cunostinta de cauza.

In ultima perioada s-a resimiti un razboi rece intre CSM si ministrul Justitiei. Mass media a relevat chiar o incrancenare a ministrului Predoiu fata de anumite proiecte aflate in derulare la Consiliu. Care este substratul acestui conflict?

Nu stiu daca putem vorbi de un conflict in acest moment intre CSM si ministrul Justitiei, dar pot vorbi de disfunctionalitati existente, privind proiecte de acte normative, avizarea acestor proiecte sau chiar pozitia pe care ar trebui sa o aiba ministrul fata de actuala lege de salarizare sau unele modificari din prioiectul micii reforme de accelerare a actului de justitie. Intotdeauna CSM a raspuns pozitiv la solicitarile venite din partea ministerului si pot exemplifica activitatea comisiei privind organizarea si functionarea sistemului judiciar, dar si ceilalti colegi au manifestat disponibilitatea necesara. Pentru ca aceste dispozitii sa poata produce efectul benefic pe care il asteapta justitiabilii, dar si magistratii, cred ca trebuie sa existe un sprijin reciproc din partea tututor institutiilor care concura intr-un fel sau altul, mai mult sau mai putin, la functionareat Justitiei ca serviciu public. Se impune o colaborare permanenta intre Consiliu, Ministrul Justitiei, Inalta Curte, Ministerul Public. Altfel, daca toti vor trage de aceeasi caruta si rezultatele vor fi cele scontate. Aici trebuie sa functioneze buna-credinta a fiecarui partener, precum si dorinta de de a schimba ceva in bine.

Ati avut ceva probleme de imagine. Plimbarea pe la DNA in dosarul „Examenele de la INM" si articole de presa nu tocmai favorabile. Care este adevarat poveste a implicarii dvs. in acest demers judiciar al DNA? Printre colegi sunteti catalogat ca un fel „nas" care ar face si ar desface prin CSM diverse ecuatii de interese. De unde pana unde?

Legat de situatia examenelor privind promovarea in functii de conducere, nu as vrea sa fac prea multe comentarii avand in vedere ca este vorba de o cauza in curs de solutionare pe rolul instantei supreme. Este foarte adevarat ca i-am cunoscut foarte bine pe unii dintre cei care au fost cercetati in aceasta cauza, intrucat fie au fost colegi de facultate, fie am lucrat cu ei in vechiul CSM sau ne-am desfasurat activitatea la diverse unitati ale Ministerului Public. Din punctul meu de vedere lucrurile au fost clarificate cu ocazia declaratiei de martor pe care am dat-o colegilor care instrumentau cazul. Eu fac parte din categoria oamenilor care crede in buna-credinta a celorlalti. Intodeauna am dorit sa-mi ajut colegii, dar numai in conditiile legii si nu am avut a-mi reprosa nimic in legatura cu aceasta. In alta ordine de idei, hotararile la CSM se iau prin vot secret, iar eu am avut un vot din cele 14 posibile ale membrilor alesi si intotdeauna am fost cinstit cu mine, cat si cu ceilalti cand mi-am exercitat acest drept. In intreaga mea activitate nu am lucrat decat la parchetele constantene si, din 2007, sunt membru permanent la CSM. Cred in colegii pe care ii am in sistem, in prietenii din sistem si fata de care am avut si am in continuarea o obligatie de a-i reprezenta in mod onest.

Mai sunt cateva zile pana la votul din primul tur. Ce mesaj transmiteti alegatorilor dvs.?

Am convingerea ca procurorii de la parchetele de pe langa tribunale si nu numai, vor sti sa faca o selectie riguroasa in randul candidatilor. Si mai cred in profesionalismul tuturor colegilor, si in capacitatea lor de selectie.

[label]Proiectul de candidat al procurorului Cristian Deliorga[/label]

Sursa: Lumea Justitiei.ro