Să ne rugăm pentru potolirea zăpezilor!

Rugăciune pentru potolirea stihiilor

Doamne, Dumnezeule, Cel ce de bunăvoia Ta ai adus toate dintru ne­fiinţă întru fiinţă, şi cu puterea Ta păstrezi făptura, chivernisind lumea cu purtarea Ta de grijă; Tu, Care din patru stihii ai aşezat făptura şi cu patru vremi ai încununat curgerea anului, fii bine­cuvântat! Că de Tine se cutremură toate puterile îngereşti, pe Tine Te laudă soarele, pe Tine Te slăveşte luna, ţie se su­pun stelele, pe Tine Te ascultă lu­mina, de Tine se îngrozesc adâncurile, ţie slujesc izvoarele, Tu ai întins cerul ca un cort, Tu ai întărit pământul pe ape, Tu ai îngrădit marea cu nisip, Tu spre răsuflare ai revărsat aerul. Cel ce porunceşti norilor şi umbli pe aripile vântului; Cel ce cauţi spre pământ şi-l faci de se cutremură; Cel ce Te atingi de munţi, şi ei fumegă. Tu eşti Cel ce odinioară într-un nor gros, înconjurat de fulgere şi tunet, Te-ai arătat lui Moise pe mun­tele Sinai; Tu, în vremea lui Avraam şi a lui Lot, ai trimis din cer ploaie de foc şi pucioasă şi pentru fărădelegile lor nenumărate, cetăţile So­doma şi Gomora le-ai stricat.

Mărturisesc dar atotputernicia Ta şi, cu umilinţă plecându-mi genunchii, în­drăznesc a Te ruga: Îndură-Te de noi, păcătoşii şi nevrednicii, şi nu lăsa ca, pentru fărădelegile noastre cele mari, zidirea şi făpturile Tale să fie înghiţite de pieire! Toate vietăţile aşteaptă de la Tine să le dai hrană la bună vreme; dându-le Tu lor, vor aduna; deschizând Tu mâna Ta, toate se vor umple de bunătăţi; dar întorcându-şi Tu faţa, toate se vor tulbura şi se vor sfârşi şi în ţărâna lor se vor întoarce. Aşa Doamne, milostiveşte-Te spre noi şi fă ca arătarea puterilor Tale ne­sfârşite să nu ne fie nouă spre osândă şi pieire, ci spre îndreptare şi zidire, ca să cunoaştem că Tu eşti singur Dumnezeu adevărat, multmiostiv şi mult-îndurat. Dă-ne aşadar să păstrăm pu­rurea neschimbată această cunoaştere; întăreşte-ne vo­inţa de a păzi în toată vremea poruncile Tale. Toarnă, Bu­nule, în inimile noastre simţirea dumne­ze­ias­că a dragostei frăţeşti către toţi se­menii noş­tri, pentru ca, iubindu-ne cu adevărat unii pe alţii, toţi să Te mărtu­risim pe Tine, Dumnezeu cel întreit în feţe.

Că a Ta este stăpânirea şi a Ta este împărăţia şi puterea şi slava: a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

http://www.razbointrucuvant.ro/2012/02/13/rugaciune-pentru-potolirea-zapezilor/