Conferinţa de la Iaşi a IPS Hierotheos Vlaschos S despre viata si teologia părintelui Ioannis Romanidis

"La Iaşi am venit de trei ori până acum. Prima oară am venit la Iaşi în urmă cu 8 ani când îl însoţeam pe Arhiepiscopul Hristodul, şi pe atunci aici era Mitropolit al Moldovei Patriarhul Daniel. Pe atunci am cunoscut Iaşul pe dinafară, în mod exterior. Anul trecut, în toamnă, am venit aici pentru a urma drumul duhovnicesc al Sfântului Cuvios Paisie Velicicovschi, pe care-l iubesc foarte mult din cărţile pe care le-a scris şi citind viaţa lui. Iar anul acesta, acum, mi s-a dat posibilitatea să cunosc inima Iaşului, viaţa lăuntrică a Iaşului, şi mă bucur foarte mult pentru acest lucru.

IPS Teofan a vorbit despre părintele Zaharia şi, într-adevăr, suntem fraţi duhovniceşti. Pe când eram student la Facultatea din Tesalonic m-am ocupat de editarea operelor Sfântului Grigorie Palama, facând parte din echipa de profesori care se ocupau de ediţia critică a Sfântului Grigorie Palama. Doream atunci să cunosc oameni care trăiesc în viaţă învăţăura despre care vorbea Sfântul Grigorie Palama. Îmi spuneam că daca există o asemenea teologie ortodoxă, ea trebuie să fie vie. Unde o găsesc? Şi aşa în 1977 am mers la Essex ca să-l cunosc pe Părintele Sofronie. Acolo l-am cunoscut pe Părintele Zaharia. Pe atunci era simplu monah iar eu eram preot, dar de atunci am legat o foarte strânsă prietenie şi continuam să avem legături foarte strânse. Ne leagă în primul rând teologia şi persoana Părintelui Sofronie. Şi am văzut la Cuviosul Sofronie cum teologia Sfântului Grigorie Palama este trăită în practică. Astăzi voi vorbi despre teologia empirică potrivit învăţăturii părintelui Ioannis Romanidis. După cum ştim, toţi teologii, teologia este viaţa şi glasul Bisericii. În fapt, în realitate, teologia este descoperirea, revelarea lui Dumnezeu către sfinţi. Sfântul Grigorie Teologul dă cea mai limpede definite a ceea ce înseamnă a fi teolog. Spune Sfântul Grigorie ca "teologi sunt aceia care au ajuns la vederea lui Dumnezeu". După ce mai întâi şi-au curăţit inima de patimi sau, cel puţin, se afla in stadiul de curăţire a inimii. Aceasta înseamnă teologia că experienţa, ca trăire. In Biserica există şi teologia academică, ca ştiinţă. Sunt teologii care cercetează operele Sfinţilor Păriniţi şi viaţa lor. Si nu dispreţuim această teologie academică, îi acordam o mare importanţă pentru că aceasta cercetează toate datele istorice, ştiinţifice dar, în esenţă, teologia înseamnă trăire, experienţă şi cunoaşterea lui Dumnezeu. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu artistul care crează o operă foarte originală pe care apoi specialiştii, criticii vin să o cerceteze. Părintele Ioannis Romanidis era profesor la Facultatea de Teologie din Tesalonic dar, în acelaşi timp, vorbea de teologia empirică, de teologia ca trăire. Nu l-am avut niciodată profesor la Tesalonic, dar l-am cunoscut după pensionarea sa. Părintele Ioannis Romanidis s-a născut în Grecia, în 1927, din părinţi care erau din Capadocia, emigranţi în Grecia. Mama lui i-a ales numele Ioan în cinstea Sf. Ioan Rusul. Mama lui era o mare nevoitoare. Făcea zilnic rugăciuni de la ora trei până când se iveau zorile şi pleca la lucru. Iar spre sfârşitul vieţii, după ce a murit soţul ei, a devenit monahie la Mănăstirea Suroti. Vedea îngeri şi sfinţi. Părintele Paisie Aghirotul, care o calauzeă duhovniceşte, spunea că maica Evlampia, mama Părintelui Romanidis, avea un foarte bun "televizor duhovnicesc" şi a avut o moarte cuvioasă; îşi ştia moartea dinainte şi a avut un sfârşit frumos.

Mai multe pe