Simeon Kraiopoulos Cum se poate pierde chiar şi un creştin practicant” Ce facem cu omul cel vechi?

"Se spun, se scriu multe, dar mă tem că vremurile noastre sunt mai rele decât alte vremuri. Se poate să nu fie acum vremurile în care să fim chinuiţi, să fim martirizaţi. Poate că nu sunt vremuri în care să apară alte greutăţi. Există o asemenea confuzie şi o asemenea harababură, încât este foarte greu să fie cineva astăzi creştin. Nu este doar indiferenţa lumii, răutatea lumii, cei de alta credinţă sau diversele mişcări religioase. Ca şi în toate celelalte situaţii, şi aici, răul cel mai mare vine dinlăuntrul şi nu din afara noastră. Pe vrăjmaşul care vine din afara îl vezi, îl înţelegi şi te aperi, dar în faţa celui care vine cu viclenie ce vei face? Omul este în primejdie nu atât din partea lucrurilor care vin din afara. Rar se întâmplă să te omoare cineva, să te rănească, să te lase schilod. Bolile care vin din însuşi organismul nostru nu trimit la moarte, dar pe toţi, în cele din urma, ne îndrumă spre ea. In bolile trupului, daca ai cauza înlăuntrul tău şi o cauţi în afară, nu vei găsi răspuns. Dacă o cauţi înlăuntrul tău, dar din ignoranţă nu ştii exact unde se greşeşte, din nou nu vei găsi răspunsul. Te chinuieşti, pătimeşti şi nu te vindeci.

La fel este şi în viaţa duhovnicească. Deşi toate par simple, uşoare, clare şi putem să ştim exact ce ne doare, care este boala noastră, care este medicul, care sunt medicamentele, de unde vine vindecarea, din nefericire, ne încurcăm şi în problemele duhovniceşti. Fiecare va prezenta lucrurile în alt fel. Există multă confuzie, mult amestec. Scriptura spune: „Este nevoie să vină sminteli" (Matei 18, 7). Nimic nu are loc la întâmplare, toate au raţiunea lor.

 http://www.razbointrucuvant.ro/2012/03/21/arhim-simeon-kraiopoulos-cum-se-poate-pierde-chiar-si-un-crestin-practicant-ce-facem-cu-omul-cel-vechi/