August in memoria timpului

1894. Un anume S. Baratz, din Constanta, dorind a deschide o brutarie pe strada Engleza pentru fabricarea painii de lux, precum franzela, cornuri etc., cere primariei acordul caci: "pentru fabricarea painii voi aduce lucratori speciali din Viena sau Pesta".

Desigur ca primarul Mihai Coiciu nu s-a lasat impresionat si a cerut ca cererea sa fie supusa consiliului comunal.1925. Organizatia cerealistilor din Dobrogea se uneste cu Asociatia generala a comerciantilor si exportatorilor de cereale din Romania pentru ca fortele unite sa lupte impotriva proiectului de lege pentru standardizarea cerealelor. Adunarea generala a membrilor noii uniuni a comerciantilor de cereale din Dobrogea avea la ordinea de zi: 1 . afilierea la uniunea asociatiei generale a comerciantilor si exportatorilor din Romania, 2 . Discutarea inoportunitatii legii pentru standardizarea cerealelor. Presedinte al uniunii este ales George Georgescu, presedintele Camerei de comert a Constantei.1935. Mamaia este prezentata in toata presa nationala ca o statiune de renume, care primeste vizitatori din toata tara si din strainatate. "Are plaja cea mai frumoasa de pe litoral, instalatiuni dupa ultimele tehnici moderne, se ridica la rangul celor mai cunoscute statiuni occidentale. Natura darnica, iar cu Pavilionul ne mandrim, caci a depasit asteptarile noastre, meritul fiind al antreprenorilor restaurantului: Cernea si Canciovici care au stiut sa aprecieze sacrificiile Primariei Constanta. Pe cele trei terase ale restaurantului se intalneste cea mai aleasa societate din Capitala si din cele mai alese orase ale Romaniei. Restaurantul este deschis de dimineata pana la ora 3 noaptea".La Mamaia canta orchestra lui Grigoras Dinicu.1946. Ia fiinta o noua cooperativa, numita "Plugul", pentru aprovizionarea cu unelte si produse agricole. Sediul cooperativei - strada Stefan cel Mare 95.1947. Ministerul industriei si comertului emite decizia nr.1073 prin care se supune rationalizarii consumul de paine si malai. Consumatorii - deci toata suflarea Romaniei - aveau dreptul la urmatoarele ratii meschine de paine si malai: minerii la munca subterana - 700 grame zilnic, soldatii sub arme - 500 grame zilnic, muncitorii la munci grele - 500 grame paine de 4 ori pe saptamana, muncitorii si functionarii: 350 grame paine de 4 ori pe saptamana si 250 grame malai de 3 ori pe saptamana, membrii de familie ai muncitorilor si functionarilor, precum si populatia urbana neinscrisa in economate: 250 grame paine de 4 ori pe saptamana si 250 grame malai de 3 ori pe saptamana. Populatia rurala, producatori agricoli: 400 grame paine de 2 ori pe saptamana si 400 grame malai de 5 ori pe saptamana. Populatia rurala neproducatori agricoli: 250 grame malai zilnic.