Comisia balneo-climatica - un organism de lucru si reprezentare

Din succesele turismului romanesc de altadata

Pe baza articolului 79 din Regulamentul institutiilor hidro-medicale si climatice, confirmata de Ministerul Sanatatii, a inceput sa functioneze de la data de 16 mai 1930 Comisiunea balneoclimatica. Ea era gestionara de bunuri publice, reprezenta statiunea in toate ocaziile, prin presedinte sau delegati, se ocupa de progresele statiunii, de realizarea confortului, precum si de organizarea unui serviciu contra incendiilor, cautand sa convinga populatia ca imobilele si curtile trebuie sa fie in anumite conditii de estetica, curatenie, confort si imprejmuire, raspunzand de infrumusetarea statiunii.Se alegeau in comisia balneoclimatica ca reprezentanti ai consiliului local membri de drept dintre autoritati, directorul medical al statiunii, inginerul judetului, primarul, oficiantul medical sanitar special al statiunii, membrii numiti de minister, un delegat al Oficiului National al Turismului, patru delegati ai sindicatului proprietarilor edificiilor de locuit, doi reprezentanti ai stabilimentelor de bai.Camera de comert si industrie Constanta avea un comitet balnear propriu care isi permitea sa solicite primariilor fondurile prevazute in bugetele proprii pentru propaganda, editand ghidul turistic al statiunilor balneoclimatice din tara in limbile de circulatie internationala si intr-un tiraj mare, trimitandu-le si ambasadelor romanesti din strainatate.Ministerul Sanatatii si Ocrotirilor Sociale, prin Serviciul balneoclimatic, cerea comisiilor balneoclimatice, societatilor si administratiilor statiunilor sa activeze propaganda in strainatate a statiunilor balneare. Sunt stabilite obiective precise pentru Camera de comert polono-romana din Varsovia, Hamburg-America Line, reprezentantele noastre din: Elvetia, Anglia, Cehoslovacia. Se intocmesc pliante, prospecte, fotografii din Constanta si statiuni. Se stabilesc responsabilitati, se aloca fonduri.Asociatia proprietarilor de hoteluri si vileAsociatia proprietarilor si exploatatorilor din statiunile balneare si climatice din Romania (ABC) a fost un forum national care includea alaturi de proprietarii vilelor de pe litoral si pe cei dornici de colaborare din diverse centre turistice ale tarii.Ministerul de Interne avertiza in fiecare inceput de sezon primariile ca preturile la camerele de hotel, vile si restaurante, sa nu depaseasca tariful fixat pentru statiunile balneare. Oficiul National de Turism de la Bucuresti monitoriza atent mercurialul preturilor pe tot litoralul.Sub semnatura presedintelui Consiliului de Ministri, ministrul de interne Gheorghe Tatarescu, erau avertizati toti primarii statiunilor balneoclimaterice despre necesitatea infrumusetarii statiunilor prin stabilirea unui stil de cladiri care sa incadreze mediul natural cu cerintele de estetica si confort, respectand arhitectura romaneasca. In acest mod, orice autorizatie de constructie trebuia sa aiba in prealabil avizul Oficiului National de Turism.Totodata, impozitele pentru vizitatorii statiunii erau stabilite pe categorii sociale. "Erau scutiti minorii sub 16 ani, medicii balneologi, infirmii saraci cu desavarsire, servitorii stabilimentelor care platesc impozitul asupra oamenilor de serviciu, invalizii, vaduvele si orfanii din razboi. Cu 50% din taxe erau impozitati medicii, functionarii si pensionarii publici, persoane valide care poseda acte de saracie. O comisie compusa din primar, presedintele oficiului local de cura si turism, secretarul primariei, medicul orasului, seful serviciului tehnic, seful politiei, un delegat al sindicatului veghea la aplicarea deciziilor".Oamenii de stiinta invitati la mareAl 10-lea congres balnear roman, editie jubiliara, se desfasoara in zilele de 16 si 17 mai 1931, "urmat de a opta excursie stiintifica si turistica balneoclimatica pe litoralul Marii Negre, in jos de Constanta". Organizator: Societatea de hidrologie si climatologie medicala Bucuresti, a carei patroana era Regina Maria. Lista membrilor Societatii era foarte lunga, cuprinzand numele unor personalitati din domeniu. Alaturi de profesorul I. Cantacuzino, C. Anghelescu, patriarhul Cristea Miron, D. Danielopolu, erau Nicolae Iorga, ziaristul C. Bacalbasa, Petre Poni, dar si Marie Curie, G. Baudoin, D. Dietrich, presedintele societatii balneare Berlin, V. Gardette, directorul publicatiei Presa medicala, Paris, Marcel Labbe, membru al Academiei Franceze. Intre aceste celebritati medicale europene figurau si Iosif Dona, directorul medical a statiunii Techirghiol, colonelul N. Marinescu, directorul medical al statiunii Carmen Sylva, Sever Movila, administratorul Societatii Techirghiol Movila. Societatea de hidrologie si climatologie medicala isi reinnoia organele de conducere si primea noi membri, dar Congresul era unul economic care analiza toti factorii balneari si climatici la ordinea zilei: Urgenta necesitatii unei legi de organizare a statiunilor, infiintarea oficiului national al turismului, ONT, starea economica a statiunilor, sindicatele balneare si hidrominerale, propaganda balneara, stiinta balneologica romaneasca, istoria si organizarea statiunilor romane.Facilitati pentru turistiLa 15 mai 1934 intra in vigoare reducerea de 50% pe caile ferate pentru statiunile balneare si climaterice. Reducerea se acorda pana la 15 octombrie. Pentru a beneficia de reducere, vizitatorii statiunilor balneare si climatice trebuiau sa stea cel putin 5 zile si maxim 60 zile. La intoarcere nu era nevoie decat de viza statiei ferate respective.Functiona Biroul national roman de informatii gratuite si propaganda turistica pentru statiunile balneoclimatice care a reusit sa organizeze o retea cu asociatiile de turism din toata Europa, cu birourile comerciale de voiaj, raspandind o bogata productie de afise, prospecte turistice, ghiduri.In februarie 1936 a fost promulgata legea turismului care prevedea, printre altele, infiintarea oficiilor judetene de turism cu atributia de a supraveghea buna organizare a oficiilor locale de turism, care vor functiona in toate statiunile balneare si climaterice.Fara ranchiuna politica, primariile sustineau prioritar turismulLa 24 august 1935 se hotara asocierea localitatilor statiuni balneoclimaterice de pe litoralul marii, initiativa care apartine ministrului de interne si pentru care convocase la Bucuresti primarii din Techirghiol, Constanta, Mangalia, Cavarna. Initiativa apartinea ministrului Ion Inculet, ministrul de interne. "Dat fiind ca prin frumusetea naturala si prin efectele curative ale plajelor si lacului aceste statiuni atrag tot mai multi vizitatori straini, se impun, in primul rand, pentru studiat si rezolvat problemele privitoare la iluminat, alimentarea cu apa, impaduriri, asanarea baltilor producatoare de malarie, construiri de drumuri moderne si altele. Si cum mijloacele fiecarei comune in parte nu permit satisfacerea acestor nevoi de ordin edilitar, ministrul Inculet a propus constituirea unei asociatii intre comunele statiuni balneoclimaterice, incepand de la Mamaia-Constanta pana la Cavarna, pentru ca prin colaborarea tuturor si cu indrumarea si ajutorul Oficiului National de Turism de pe langa Ministerul de Interne, sa se obtina un progres in dezvoltarea la care, potrivit darurilor naturale, fiecare statiune are dreptul"."Asociatiunea comunelor statiuni balneoclimatice de pe litoralul dobrogean al Marii Negre", cu sediul la Constanta, poarta ca data de nastere 11 septembrie 1935 prin Decretul Regal 2094.Consiliile locale ale asezarilor litorale aprobau aderarea statiunilor respective la aceasta asociatie cu scopul de a realiza lucrari edilitare de interes general precum iluminatul public, alimentarea cu apa, construirea de drumuri, asanarea baltilor, impaduriri. In fond, era dorinta unanima de propasire si dezvoltare a statiunilor romanesti, lipsite de capital strain, armonizandu-se interesele celor de aceeasi factura si conditii geografice. Se avea in vedere colaborarea statiunilor din Mamaia pana la Cavarna, beneficiind de sprijinul si indrumarea Oficiului National de Turism.Asociatia comunelor statiuni balneoclimaterice de pe litoralul dobrogean al Marii Negre organizeaza cateva editii ale unui congres international de talasoterapie.