Dunele de nisip - un paradis pierdut

La 80 ani de la infiintarea Statiunii zoologice maritime Agigea si 70 ani de la moartea intemeietorului ei, savantul Ion Borcea

Motto

"Printre dunele de nisip acoperite cu sabiile verzi-cenusii ale orzului salbatec, tivite in stanga de panglica albastra argintie a marii, calatorul vede o impunatoare cladire alba cu doua etaje si cu o terasa deasupra, flancata pe laturi de cate o cladire mai mica. La poarta din fata, ce se afla chiar langa calea ferata, se observa o firma pe care sta scris: "Statiunea zoologica marina Regele Ferdinand". Este tocmai cladirea plina de mistere ce excita curiozitatea sezonistului de la Eforie /.../ Pentru naturalisti este un minunat palat al stiintei, oaza de reconfortare pentru cercetatorul trudit si insetat al stepei, izvor de nesecata bunavointa pentru cei care sunt admisi a lucra in aceasta statiune". (Dr.R.I.Calinescu, Cutrerand Dobrogea meridionala)Canalul Dunare-Marea Neagra a maturat din calea sa asezari, situri arheologice si rezervatii naturale. In viitoarea albie a canalului Dunare-Marea Neagra au fost identificate 80 asezari si necropole antice din care 30 au fost direct afectate de lucrarile de excavare. Celelalte obiective, ramase in zona de influenta a Canalului au fost luate, zice-se, sub protectie, in vederea cercetarii lor ulterioare.Bunaoara, a fost descoperita pe traseul canalului, in apropiere de Medgidia, o alta asezare tipica culturii de Hamangia, printre obiectele scoase la iveala existand si un cap de figurina asemanator Ganditorului, fapt ce releva ca acest tip de reprezentare plastica era raspandit in epoca. Din pacate, chiar si Muzeul canalului, deschis la Medgidia, in anii `80 si-a risipit patrimoniul fara urma, ceea ce face imposibila evaluarea corecta a pierderilor datorate acestei imense investitii.O soarta identica au avut si rezervatiile naturale de pe traseul canalului. Una din acestea se afla la Agigea si purta numele de dunele de nisip de origine marina.Se aflau in vecinatatea Sectiei de resurse biologice a Institutului Roman de Cercetari Marine si erau unice ca valoare patrimoniala, datorita particularitatilor de peisaj si a multitudinii speciilor de plante si animale care o populau.Zona este descoperita in 1915, independent, de catre Traian Savulescu, Ion Borcea si Constantin Petrescu. Ei stabilesc existenta elementului caspic Convolvulus Persicus L. pe dunele nisipoase din apropierea lacului Agigea, specie de planta cunoscuta pana atunci in Europa doar in zona Constantinopolului. In 1916, un alt roman, Zacharia Pantu colecteaza in aceeasi zona o alta planta noua pentru flora Romaniei, Calystegia soldanella, iar in 1924 gaseste specia endemica Silene ponmtica Brandza. Un alt cercetator renumit, Alexandru Borza, citeaza specia Medicago marina, iar botanistul clujean Iuliu Nyarady descopera Alyssum borzeanum, ca mai tarziu sa enumere 56 specii de plante rare pentru flora romaneasca.Tocmai de aceea, la primul congres al naturalistilor din Romania din 1928, de la Cluj, profesorul Ion Borcea milita convingator pentru crearea unei rezervatii naturale la Agigea. "Si botanistii vor vizita cu interes statia, studiind flora marina si flora de stepa si nisiparile bogat reprezentate pe terenul din jurul statiei noastre. Intentionam sa aducem aici reprezentanti ai intregii flore a Dobrogei".Preluand apelurile repetate ale profesorului Borcea, savant roman Alexandru Borza, in 1933, propunea comisiei regionale din Ardeal a Monumentelor Naturii, spre studiu, flora de raritati a dunelor. La interventiile sale, oficialii vremii declara 6.300 mp de dune drept monument al naturii. Hotararea a fost publicata in Jurnalul Consiliului de Ministri nr.142 din 16 ianuarie 1939 si in Monitorul Oficial nr.24 din 30 ianuarie 1939, cu mentiunea ca rezervatia va fi in custodia Statiunii Zoologice Agigea si sub controlul Gradinii Botanice din Cluj.Profesorul Ion Borcea devenise fondatorul Statiunii de zoologie maritima de la Agigea, fiind directorul ei timp de 10 ani. A colectat un imens material documentar faunistic. Era in acelasi timp membru fondator al Academiei de stiinte din Romania, ministru al instructiei publice, director al Muzeului de istorie naturala din Iasi, Doctor Honoris Causa al Universitatii din Montpellier-Franta. Avea doctoratul luat la Paris. Din pacate, moare in 30 iulie 1936, la doar 57 ani.In 1958, in suprafata rezervatiei au fost incluse noi spatii ajungandu-se la un total de 17.021 mp, care, spre a fi mai bine protejate, au fost imprejmuite cu un gard. Dunele de nisip reprezentau un platou inalt de 8-10 metri, format prin depuneri sistematice de nisip purtat de vant dinspre un golf vechi marin devenit mai apoi lacul Agigea.Vechi cazemate din timpul razboiului au creat cateva promotorii artificiale cu inaltimi de 8-12 m. De altfel, marina militara a incercat in repetate randuri sa valorifice acest loc in scopul apararii coastei si sa fie mutata rezervatia. De doua ori, sub doua guverne se incearca realizarea acestor deziderate militare, ajungandu-se pana la faza semnarii documentelor de cedarea terenurilor, dar interventia argumentata si energica a profesorului Ion Borcea a impiedicat masacrul.O unitate floristica unica in sud-estul EuropeiIn lucrarea semnata Gheorghe Salajanu, Adrian Bavaru si Klaus Fabritius, numita Rezervatii, monumente si frumuseti ale naturii din judetul Constanta, aparuta in 1978 era foarte clar exprimata valoarea de unicat a rezervatiei naturale de la Agigea. Sub aspect geobotanic, rezervatia de la Agigea reprezinta, scriau specialistii, o unitate floristica unica in sud-estul Europei. Aici se intalnesc cele mai rare si mai variate specii de plante, coabitand fericit peste 120 nume, unele din ele descoperite prima data aici. Lor li se alatura populatii de vietuitoare de o varietate si dinamica de asemenea exceptionale.Pentru turistii care viziteaza litoralul romanesc al Marii Negre nu este greu sa descopere la sud de Constanta, in apropierea garii Agigea si la numai 4 km de statiunea Eforie Nord, unica rezervatie naturala de dune marine din tara noastra, care prin ineditul pe care il reprezinta din punct de vedere floristic si faunistic, imbinat in mod fericit cu farmecul insolit al acestor movile de nisip satisfac nu numai curiozitatea stiintifica a unui biolog, dar si simtul estetic al oricarui vizitator indragostit de peisajul marin.In putine locuri din tara, pe o suprafata de teren atat de restransa isi dau intalnire un numar atat de mare de plante de nisip, unele caracteristice litoralului atlantic, mediteranean si caspic, altele intregului tarm pontic, in sfarsit cateva descoperite pentru prima oara in aceasta rezervatie, constituind cazuri unice in continentul european.Raritatea floristica ce constituia faima acestor dune era ciucusoara de nisip introdusa in stiinta ca specie distincta de eminentul cercetator al botanicii romanesti E. Nyarady si denumita stiintific Alyssum borzaeanum, in cinstea ilustrului botanist roman Al. Borza, intemeietorul Gradinii botanice de la Cluj.O alta raritate floristica o reprezenta Ephedra distachya, cunoscuta sub numele popular de carcel, datorita trunchiului sau ramificat si noduros. Neam cu molidul si bradul, carcelul este o planta ocrotita in Romania, gasindu-se pe litoral, dar si la Cheia Turzii si Lancram.Intre raritatile floristice ocrotite pe plan local se mai afla volbura de nisip, iar ca fauna in principal broasca testoasa dobrogeana, monument al naturii, calugarita, vrabia spaniola, leul furnicilor etc.Prin aspectul lor si prin raritatile floristice si faunistice, dunele de la Agigea reprezinta unicat pentru Romania, deopotriva o instructiva destinatie turistica.Un alt specialist, Carol Nagy, definea dunele de nisip de la Agigea ca un laborator viu in care erau pastrate foarte multe specii de plante si animale, oferind un pretios material de studiu botanistilor, zoologilor si ecologilor. Aici se mentinea o portiune de teren din peisajul de odinioara al pamantului dobrogean in starea sa nealterata de om.Mutarea vine pe canalLa comanda Institutului Central de Biologie Bucuresti, Institutul judetean de proiectari Constanta realizeaza in 1979 un proiect avandu-l ca sef de colectiv pe arhitectul I. Pavel. Beneficiarul lucrarii era MTTc-IPTANA. Acelasi care solicitase si alte cercetari de acest fel pentru protejarea rezervatiilor naturale din zona de influenta a viitorului canal.Stramutarea rezervatiei a costat doua milioane de lei. Proiectul prevedea amenajarea unor refugii insulare pentru protectia pasarilor, realizarea unor plantatii de protectie din specii diferite si o imprejmuire simpla din sarma ghimpata pe stalpi din beton prefabricat. In zona de la coada lacului Techirghiol erau prevazute un baraj de separatie, un canal deschis pe latura de sud si o statie de pompare a surplusului de apa in sistemul de irigatie.Aceste operatiuni erau puse in legatura directa cu lucrarile pentru protectia lacului Techirghiol: baraj, canale deschise, statie de pompare.Directia judeteana pentru agricultura Constanta anunta ca isi da acordul in principiu pentru stramutarea rezervatiei Agigea pe terenuri neproductive si unele terenuri slab productive din zona lacului. Au fost cedate pentru noua amenajare a dunelor o suprafata de 11,40 ha de la IAS Topraisar, din care 8,40 ha teren inundabil, 26,60 ha de la CAP Tuzla, teren de pasune.Cum a putut fi mutata o rezervatie naturala, un ecosistem atat de bine inchegat ca cel de la Agigea? Simplu: cu indicatii de partid. Izolarea de functiile teritoriului inconjurator, restrangerea unor anumite activitati agricole si in special pastoritul si accesul liber al oamenilor, amenajarea unui cadru vegetal cu rol dublu: de protectie, in sensul unei mai bune izolari fata de zgomotele din jur si de realizare a unor conditii cat mai apropiate de cele naturale, in special pentru protectia pasarilor. La aceasta se adauga amenajarea terenului pentru crearea unor refugii sigure necesare unor specii de pasari.Zona in care trebuia stramutata rezervatia era compusa din trei insule inconjurate de apa, cuprinzand o parte din actuala coada a lacului Techirghiol, ce se intindea pe 30 m lungime spre lac, pe un teren mlastinos.Amenajarea acestei rezervatii naturale, motivau proiectantii Institutului judetean de proiectari, trebuia sa inceapa dupa executarea barajului care va delimita functional rezervatia creata de lac, barajul impiedicand deci alimentarea cu apa din lacul Techirghiol a zonei de rezervatie nou create.Pentru aceasta "Amenajare si sistematizare a rezervatiilor naturale si monumentelor naturii de pe traseul Canalului Dunare-Marea Neagra" isi da avizul si Academia Romana, recomandand timid, sugerat, aprofundarea aspectelor ecologice legate de supravietuirea unor specii si asociatii unice in Romania.De fapt, dunele de nisip de la Agigea nu au fost afectate de albia viitorului canal, ci doar de extinderea portului Agigea Sud, iar stramutarea lor formala s-a facut la Vama Veche.Rezervatia naturala din jurul lacului Agigea cuprindea 400 specii de plante si animale, 50 specii si grupe de nevertebrate acvatice, peste 100 specii de pasari: rate, starci, berze, cufundaci, piciorongi etc. Era estimata o aglomeratie de circa 25.000 exemplare. Mutarea rezervatiei presupunea si realizarea, in zona lacului Techirghiol, a unor dune de nisip, asemanatoare cu cele dezafectate. Paralel cu acest straniu program care, in realitate, a condus la distrugerea iremediabila a unui patrimoniu natural de exceptie, au inceput lucrarile de investitii numite generic "Reducerea afluxului de apa in lacul Techirghiol, sistem Movilita".Organizarea de santier se face chiar in centrul orasului Techirghiol, pe strada Rascoalei 49-51, Intreprinderea de exploatare a lucrarilor de imbunatatiri funciare fiind coordonatoarea lucrarilor.Ion Tuculescu la AgigeaPutini stiu ca marele pictor Ion Tuculescu, aflat cu penelul la Constanta, Mangalia, Techirghiol si Vama Veche, este si autorul unui important studiu stiintific numit Microbiologia lacului Techirghiol. Despre el ne-a povestit pentru cartea Techirghiol pentru Europa un alt om de stiinta, dr. Octavian Serbanescu, o personalitate binecunoscuta a hidrologiei Dobrogei. Acesta din urma era in anii 1957-1962 cercetator la Statiunea Marina "Prof.Ion Borcea" din Agigea unde se adunau an de an cei mai importanti biologi ai tarii pentru a studia zona de o unica valoare patrimoniala. "Doctorul Tuculescu era un om modest, as spune sarac, dar cu o cultura vasta. El beneficia prin bunavointa acad. Mihai Bacescu, pe atunci seful Comisiei Hidrologice a Academiei, de o jumatate de norma stiintifica, remunerata lunar cu 350-400 lei. Un bilet de tren Bucuresti - Agigea costa 35 lei, iar dr. Tuculescu facea aceasta naveta uneori de 2-3 ori pe luna pentru a surprinde momente noi din viata zonei, in anotimpuri diferite. Aceasta remuneratie il aducea uneori in situatia de a nu mai avea suficienti bani pentru intors acasa si atunci el oferea in schimbul biletului de tren acuarele sau schitele pictate la malul marii, de sus de pe faleza, in diminetile clare de vara. Nimeni nu-l vedea cand pleca si cand venea. Uneori unii colegi acceptau micile picturi din respect pentru autor, dar nimeni nu se gandea atunci ca acestea ascund in ele un adevarat tezaur artistic si valoric.Rezervatiile naturale intre a fi si a nu se stiPe un site al Agentiei nationale pentru protectia mediului dunele de la Agigea apar ca apartinand comunei omonime, dar aflate in custodia Universitatii Al. I. Cuza Iasi. Cu precizarea ca lacul Agigea nu mai are caracterul unei arii protejate, ecosistemul natural este modificat astfel ca acesta constituie in prezent un habitat pentru speciile de flora si fauna specifice. Ca si cum ar fi ce nu mai este.