Inceputul celui De-al Doilea Razboi Mondial la Constanta

Amintiri care dor:

Sfarsitul lunii iunie este pentru istoria romanilor plin de evenimente si semnificatii. A fost greu sa alegem din suita subiectelor demne de aceasta rubrica un documentar de greutate. Dar cum tot mai putini sunt elevii care prefera istoria Romaniei altor discipline, si cum fara ea suntem tot mai saraci si fara identitate, tema de astazi readuce in memoria publica momente din cel de-al doilea razboi mondial. Motivatii, fapte si efecte. Un razboi devastator, asa cum l-a inregistrat presa, martor de veghe la destinul tarii.Clopotele razboiuluiLa inceputul anului 1939, o misiune economica germana, condusa de G.Wohlthat, vine la Bucuresti sa negocieze realinierea ulterioara la Germania a economiei romanesti si sa faca o tentativa vizand asigurarea si ameliorarea aprovizionarii Germaniei cu produse petroliere printr-o participare la industria romaneasca. Este dovada evidenta ca obiectivul principal si imediat al Germaniei era Romania, ca presiunea exercitata purta un singur nume-petrol. Pentru marirea fondului de inzestrare a tarii cu armament sunt expediate prin societatea "Fauritorii Romaniei Mari", spre vanzare, sute de mii de gloante. Toate societatile, toate persoanele fizice erau obligate sa cumpere gloante cu 10 lei bucata.Comandamentul apararii antiaeriene a teritoriului stabilea cota de participare a tuturor locuitorilor valizi prin munca fara plata, instructie, produse fabricate de intreprindere, numerar, pentru a se putea face fata pericolului aerian.In 1939, petrolul romanesc era apreciat ca unul dintre cele mai bune din lume, bogat in elemente usoare, apt pentru benzine de calitate. De altfel, guvernul englez renunta, in septembrie 1939, la politica sa antebelica si autorizeaza cumpararea de petrol romanesc, orientandu-se impreuna cu Franta spre reducerea cantitatilor de petrol destinat Germaniei, prin achizitii cat mai mari, restrangerea capacitatilor de depozitare si transport.Atasatul militar american la Bucuresti raporta superiorilor sai ca Shell-ul britanic, proprietarul Companiei "Astra Romana", a furnizat in octombrie aproape jumatate din petrolul livrat Germaniei. Nu este de neglijat nici declaratia lui Hitler, facuta public cu ocazia unei conferinte economice: "Ungaria si Romania fac parte din spatiul vital indispensabil al Germaniei". Se referea la dependenta armatei sale de petrolul romanesc.Intr-un document elaborat la Inaltul Comandament al Wehrmachtului, stabilindu-se telurile razboiului se preciza ca reteta este "posedarea terenurilor petrolifere romane si odata cu ea, a intregii zone dunarene". Importanta mereu crescanda a combustibilului lichid a plasat Romania in fruntea tarilor producatoare din lume, dar a si transformat-o in platou de razboi si jaf.Declansarea razboiului fulger impotriva Poloniei din doua parti, trupele sovietice din est si trupele germane din vest, a dus inevitabil la impartirea "frateasca", in mai putin de trei saptamani, a unui vast teritoriu. Puhoaie nesfarsite de refugiati au napadit in Romania.La 1 octombrie 1939, Martha Bibescu, acest mare diplomat al Romaniei, nota in "Jurnalul" sau politic: "Ajung dimineata la Constanta. In clipa de fata toate datele sunt fatidice. Ma aflu acum la bordul Stimson-ului, pilotat de locotenentul Culuri, pe care mi l-a trimis George. Din cauza norilor, zburam la foarte mica altitudine. Trecem razant peste pamantul foarte vechi al Dobrogei. Turme inspaimantate se strang laolalta, asemenea boabelor de orez pe fundul unui pocal. Pocalul este valea. Turmele si cirezile coboara de pe creasta dealurilor. Caii si vitele isi vad mai departe de hrana, fara umbra de neliniste. Numai oile se inghesuie una intr-alta uitand de principala lor indeletnicire - pascutul. In constiinta oii exista vulturul, in stare sa inhate, in ghearele sale un miel, ba chiar o oaie. Un bou-om! Un cal-om! Aici e totul! Unele popoare se alarmeaza, altele raman calme. Amintirile pentru transilvaneni, pentru munteni, pentru moldoveni. Americanii continua sa pasca; englezii si francezii de asemenea, intr-o masura oarecare, o bucata oarecare de vreme, ei nu-si dau seama de primejdie".Romania avea de ales intre rezistenta si acceptare22 iunie 1940. Se infiinteaza, prima data in Romania, statul totalitar, iar ca partid unic, Partidul natiunii. Legionarii obtin conducerea ministerelor de interne, externe, educatiei nationale, muncii, sanatatii, ocrotirilor sociale, subsecretariatul de stat pentru presa si propaganda, prefecturile de judete.Horia Sima este numit vicepresedintele Consiliului de Ministri si comandantul Miscarii Legionare. Acesta preia patrimoniul organizatiei "Straja Tarii". Marele industrias Nicolae Malaxa ofera lui Horia Sima pachetele de actiuni apartinand fostei societati anonime "Dimineata" si "Adevarul", pe care le cumparase dupa interzicerea acestor ziare de catre guvernul Octavian Goga. Organul central de presa al Miscarii legionare "Cuvantul" il avea director pe P.P.Panaitescu, dar alaturi erau "Bunavestire" (prim redactor - Constantin Noica) si "Axa" (director, Pavel Deleanu).28 iunie 1940. Trupele sovietice intra in Cernauti, Chisinau si Cetatea Alba. Se pune in aplicare pactul Molotov - Ribbentrop. Primul ministru Gheorghe Tatarascu explica Parlamentului Romaniei: "Basarabia este provincia rupta din trupul Moldovei in anul 1812 si revenita la Patria - mama in anul 1918 prin vointa unei populatii care, dupa un veac de aservire, nu-si uitase nici originea, nici limba stramoseasca si nu-si instrainase nici obiceiurile si simtirea. Unirea Basarabiei cu Romania nu a fost un act de cucerire, ci un act de eliberare savarsit pe temeiul unor drepturi care au fost si au ramas in constiinta neamului nostru imprescriptibile".Bucovina este provincia romaneasca rupta din trupul Moldovei in anul 1775 si revenita la Romania, integrata in hotarele ei etnice prin manifestarea vointei populatiei sale lamurit exprimate in 28 noiembrie 1918. Basarabia a fost si a ramas una din cele mai vechi fortarete ale romanismului, iar populatiile straine care s-au pripasit pe pamantul ei nu i-au putut schimba nici caracterul, nici infatisarea. Basarabia, cu populatia ei razeseasca, cu toate cetatile si ctitoriile ei voievodale, a fost si a ramas romaneasca. In noaptea de 26 spre 27 iunie, guvernul URSS printr-un ultimatum care expira in 24 ore, a cerut Romaniei aceasta provincie precum si nordul Bucovinei."Romania avea de ales intre rezistenta si acceptare. Rezistenta insemna razboiul - razboiul unui imperiu numarand 180 milioane oameni impotriva unei tari de 20 milioane de locuitori, silita de o grava situatie internationala sa vegheze pe alte fronturi.Acceptarea insemna ciuntirea Bucovinei de sus si o grava stirbire adusa unitatii noastre nationale [.]. Declar aici, in fata Parlamentului si a tarii: am hotarat evacuarea Basarabiei si a Bucovinei de Sus pentru a putea salva azi fiinta statului roman si pentru a nu pune in primejdie viitorul romanismului. Declar aici ca am luat aceasta hotarare sub presiunea fortei, intr-unul din cele mai grele momente ale istoriei noastre si lasand viitorului sarcina sa judece actul nostru [.]". Tara ajunge in pragul dezastrului.1 iulie 1940. Ion Antonescu cere audienta regelui Carol al II-lea. Acesta isi noteaza in jurnal: "Generalul Antonescu a cerut cu insistenta sa ma vada dupa declaratii de devotament si asigurarea ca nu are nici o legatura cu legionarii. Imi spune ca tara este in pragul dezastrului, ca armata este complet demoralizata si dezorganizata si ca trebuie rapid facut ceva spre a pune lucrurile in mana. Cum, in alte cuvinte, doreste sa se faca un guvern cu el si cu batranii". Cu prilejul audientei, Antonescu i-a prezentat o scrisoare. Antonescu acuza pe rege de situatia grava in care se evacuasera Basarabia si Nordul Bucovinei, si s-a aratat gata sa-si ia responsabilitatea pentru a schimba imediat oamenii si sistemul. Dupa audienta, generalul a fost arestat la Predeal dar, la 11 iulie, la interventia lui Fabricius, ministrul Germaniei la Bucuresti, a fost eliberat, fixandu-i-se domiciliul fortat la manastirea Bistrita.La 15 iulie, Hitler il someaza ultimativ pe Carol al II-lea sa faca concesii teritoriale Ungariei hortyste, adaugand ca daca Romania nu se va incadra integral in "noua ordine", atunci "sfarsitul va fi mai devreme sau mai tarziu, posibil chiar in foarte scurt timp, distrugerea Romaniei".I-a fost data atata suferinta Romaniei ca, iata, la 30 august o mare marsavie se scria in istoria ei. Mihail Manoilescu, ministru de externe, si Valer Pop au semnat in calitate de reprezentanti ai guvernului Gigurtu, Dictatul de la Viena prin care Hitler si Mussolini impuneau cedarea partii de nord a Transilvaniei catre Ungaria hortysta. Nu era de ales.Carol al II-lea cedeaza, la 5 septembrie, generalului Ion Antonescu principalele prerogative ale puterii, apoi, in ziua urmatoare abdica. La 12 octombrie 1940 incepe intrarea trupelor hitleriste in Romania, ocupand puncte strategice din Valea Prahovei, Bucuresti, Prut. Marele Stat Major da ordin general, la 4 noiembrie 1940, cu privire la desconcentrarea locuitorilor evacuati din Cadrilater."Va ordon, treceti Prutul!"21 iunie 1941. Se decreteaza: "Art.1. Intreaga armata de uscat, aer si marina se mobilizeaza. Art.2. Prima zi de mobilizare incepe in noaptea de 21-22 iunie la ora 24. Art.3. Nu se vor prezenta la unitati decat oamenii care sunt chemati individual". A fost lansata Proclamatia pentru tara si emis Ordinul de zi catre armata cu cele patru cuvinte devenite legenda: "Va ordon, treceti Prutul!"Din toate partile incepe macelul. La 23 iunie este bombardata Constanta. Din jurnalul de companie al comandorului Niculae Koslinski reproducem incrancenatele momente ale primului atac inamic asupra Constantei: "Alarma aeriana adevarata asupra portului s-a dat la ora 05.50. Se trage necontenit de la uscat spre cerul Agigei luminat puternic de soare, dar la inceput nu am vazut decat norisorii albi ai exploziilor din aer a proiectilelor si abia apoi cateva forme mai precise, tot albe ce mergeau foarte incet. Erau rusii, vreo cinci avioane [.]Pana in aceasta clipa razboiul fusese asa cum si-l inchipuie orice inflacarat, fara loviturile dusmanului. Dar acum el aparea sub adevarata lui infatisare. Am deosebit in fata mea intre rezervoare si portul de petrol o bomba cazand indata dupa alta care atinsese pamantul. Bubuitura puternica, fum negru mult, dupa flacara, dar cata deosebire intre o explozie descrisa in carte si cea vazuta acum! (.) Miercuri, 25 iunie. Schimband mereu ora de atac, bombardierele alarmeaza din nou Constanta, intai dupa ora 03.15, apoi la 04.07. Catre ora 8.40 au fost aruncate bombe asupra rezervoarelor de petrol de la Palas". Dar, din cauza bombardamentelor, rezervoarele din port fusesera golite si nu se pompa combustibil decat strictul necesar si in momente de liniste. Populatia Constantei incepe sa se refugieze. Stricaciuni mari, mai ales in perimetrul piata Ovidiu, Cazino."Agarici baga spaima-n bolsevici"Printre cei mobilizati in razboi se numara si pilotul militar Horia Agarici. Participase, in 1939, la un concurs aviatic si castigase cupa "Houbertt". In Armata de Operatiuni este repartizat pe aerodromul Mamaia-sat. Avea un avion tip Huricane si remedia o defectiune cand incepe bombardamentul. Decoleaza din proprie initiativa, intra singur in lupta contra a cinci avioane rusesti care se indreptau spre Constanta in misiune de bombardament. Doboara trei dintre ele, obligandu-le pe celelalte doua sa se intoarca.In comunicatul nr. 2 din 25 iunie, Cartierul General al Comandamentului germano-roman din Romania comunica: "Operatiunile terestre din primele trei zile s-au desfasurat potrivit planului stabilit. Cateva incercari de reactiune ale inamicului au fost respinse. Aviatia inamica a bombardat mai puternic Constanta, Sulina si Galati si a aruncat cateva bombe la Tulcea, Braila si Iasi, cu efecte neinsemnate. Aviatia noastra a bombardat obiective militare importante, obtinand peste tot rezultate apreciabile. Locotenent aviator Agarici Horia, luptandu-se singur cu o escadrila inamica, a doborat trei avioane".Horia Agarici a fost nu numai un erou, un aviator care si-a facut pe deplin datoria, un om apartinand sufletului acestei tari ci si un poet, admirat si pretuit de Pastorel Teodoreanu, care ii si dedica cu simpatie mai multe catrene. La putin timp dupa eroica sa interventie cu dusmanul sovietic, Agarici scria: "Peste plapume de nori/In zavera de motoare/Inamicii zburatori/Spre Constanta vin pe mare./Dar e cale de osanda/Vanatori plecati la panda/Din fulgerul fierului/In tortile cerului. /.../Ies departe`n larg de mare/un roman si doi dusmani/In pustiul fara zare/In valtoarea de hultani. Joc de fulger se aprinde/Hora mortii se intinde."Constantenii isi aminteau cu mandrie despre legendara figura a eroului: "Agarici, Agarici, baga spaima-n bolsevici..."(Va urma)