Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
04:59 23 11 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Mamaia a implinit 100 de ani

ro

14 Aug, 2006 00:00 1992 Marime text

La 13 august 1906 a avut loc botezul nou-nascutei statiuni

"Domnule ministru, Constanta va sarbatori cu toata cinstea si solemnitatea cuvenita punerea petrei fundamentale a unui sfant lacas de biserica si a unei scoale primare de baieti si fete./.../ Odata cu biserica si scoala se va mai pune si piatra fundamentala a unui maret cazino pe malul marii si se vor inaugura si frumoasele instalatiuni de bai de la Mamaia".Aceste cuvinte le adresa primarul Ion Banescu, in urma cu o suta de ani, ministrului sau, invitandu-l sa participe la eveniment, unul relevant in dezvoltarea viitoare a Constantei romanesti.Sa intoarcem filele albumului cu amintiri si sa vedem, dincolo de cortina timpului, cum s-a desfasurat aceasta ampla manifestare, asa cum au descoperit-o din cronicile vremii autorii monografiei Mamaia 1906-2006.Inaugurarea Bailor de la Mamaia cu sampanie si pahare sparteZiua de 13 august 1906 a fost tot duminica. Primaria a organizat o ampla sarbatoare la Mamaia. Timp frumos, lume eleganta, tineri si varstnici. Protipendada Constantei alaturi de aristocratia Bucurestiului si de vilegiaturistii sezonului. Au participat ministrii M. Vladescu si I. Gradisteanu, precum si episcopul Dunarii de Jos.Banchetul s-a desfasurat in salonul Cailor Ferate Romane in vecinatatea pavilionului inaugurat.Au fost invitati special prefectul Politiei Capitalei, Moruzzi, directorii din Ministerul de Finante Filipescu si Chiriacescu, directorul general al Regiei, Tudor Radulescu, directorul ziarului national L`Independence Roumaine si directorul ziarului Vointa Nationala, deputatul Ernest Varnav, mosierii C.Pariano, Luca Oancea, arhitectul George Mandrea. Telegrama expediata acestora avea urmatorul text: "Va rugam sa binevoiti a lua parte la serbarile inaugurale, care vor avea loc duminica 13 august curent, cand Primaria va da un banchet la baile de la Mamaia, in onoarea Domnilor ministri sositi la aceste serbari". Alaturi de acesti oficiali s-au aflat sute de persoane.Pregatirile sunt minutioase si la ele participa toti proprietarii de hoteluri si restaurante, institutiile de ordine, proprietarii de birje, tipografii, ziaristii. Fiecare sustine cu entuziasm eforturile Primariei.Pentru programul artistic se deplaseaza de la Bucuresti corul barbatesc al Academiei de muzica si arta dramatica.Serbarea s-a terminat cu un frumos joc de artificii oferit de fabrica de artificii Vulcanul din Bucuresti.Stim sigur, din documentele pastrate in arhivele judetului, ca la banchetul din 13 august 1906 au participat 200 persoane. Din factura semnata si verificata constiincios de "comptabilul" primariei, C. Nicodinescu, rezulta ca fiecare din cei 200 de invitati a mancat si baut de 13 lei. S-au consumat 90 butelii de sampanie Mum Ecstra Dry, dar s-au spart si 22 pahare, iar pentru "cele trei calimari de cristal, cu trei etajere tot din cristal care au servit la iscalirea celor trei randuri de pergamente, cu ocasiunea sarbatorilor inaugurale de la 13 august 1906", s-au mai platit din casa comunala 25 lei.Invitatii de onoare au fost transportati in 13 trasuri, altele decat cele in care s-au aflat episcopul Pimen si clerul care l-a insotit. Ministrii cu aghiotantii lor - 17 persoane in total, au fost cazati la hotelul Regina din Constanta, "maison moderne de premier ordre, eclairage electrique, bains dans l`hotel", cum suna reclama pusa in antetul facturii prin care erau decontati banii cheltuiti.Ceilalti invitati au folosit vagoanele de tren care circulau cu frecventa buna - de trei ori pe zi de la Constanta la Mamaia. Linia ferata fusese pusa in functiune in octombrie 1905.La festivitati au participat si 20 ziaristi carora li s-a oferit in plus fata de ceilalti o plimbare cu vaporul. Acestora li s-a organizat chiar si un banchet separat, a doua zi, pe 14 august, dovada alta factura din care rezulta ca acestia au avut parte de un meniu mai diversificat, dar si de mai multa bautura: 17 litri de vin a cate 1,6 l, o sticla cu visch, 20 sticle sampanie, 12 tuici. Printre ei s-au aflat Ioan Costescu si A.Ranetti, carora li s-a rezervat o cazare mai luxoasa, fiind recunoscuti ca facand parte din conducerea asociatiei ziaristilor profesionisti romani.Mai mult, Directiunea generala a Cailor Ferate transmitea Primariei ca este buna de plata pentru stricaciunile pricinuite "cu ocazia inaugurarii Bailor de la Mamaia si a banchetului ce a avut loc in salonul nostru din acea localitate", adica spargerea unor geamuri de la un bufet si un dulap si deteriorarea vopselei. Iar nota de plata era insotita si de o dojana: "Cat d`odata am onoarea a va ruga sa binevoiti a dispune ca pe viitor prepusii Primariei sa nu se mai atinga de mobilierul din statiunea Mamaia, ramanand ca in cazurile in care ati fi autorizati de a utiliza sala restaurantului pentru baluri, deplasarea mobilierului sa se faca de oamenii nostri sub controlul functionarilor garii".Banchetul a fost urmat de un bal, posibil la 22 august, caci Tipografia Aurora factureaza Primariei costul unor invitatii pe carton pentru inaugurarea de la 13 august, impreuna cu programul serbarilor de inaugurare si meniul pentru banchetul din 13 august, dar si invitatiile la Balul Mamaia.Ministerul de Finante aproba deschiderea unui credit suplimentar de 7826 lei din bugetul pe exercitiul 1906-1907 pentru acoperirea "cheltuielilor facute in ziua de 13 august a.c. cu ocasiunea inaugurarii bailor de la Mamaia si punerii pietrei fundamentale a unei biserici, a unui local de scoala si a cazinului comunal".La 22 august 1906, la ora 7 seara, se mai consuma un moment festiv, balul promis de primarie. Din Constanta au plecat doua trenuri, unul cu oficialii, celalalt cu multimea. Drumul pana la Mamaia a durat o ora si jumatate, ceea ce a determinat pe invidiosii din opozitie sa consemneze in presa momentului: "Pasagerii se dau jos din vagoane, isi mai desmortesc picioarele, umbland alaturea, ca pe langa carul cu boi, ori isi satisfac unele necesitati, apoi grabesc pasul si prind din urma trenul care de-abia se misca si gafaie, ca un pantecos amenintat de dambla".Stabilimentul nou de bai era dotat cu diverse obiecte de inventar puse la dispozitia turistilor. Dintre cele mai importante ca valoare erau: 5 canapele mari de fier cu umbrar de panza, 5 mici, 15 mese rotunde de fier, 15 umbrele mari de panza pentru mese, 60 scaune de fier, 5 banci mari de fier, 124 covoare rosii pentru cabine, linoleuri pentru cabinele rulante, presuri de iuta de diferite marimi pentru coridoarele bailor si pentru scari, steag tricolor, 2 paturi de lemn pe capre cu scandurile lor, 3 felinare mari de perete, 80 cabine rulante, 2 sobe de fonta cu burlane complete etc, etc. Inventar, nu gluma! Sezonul a fost bun si prelungit pana la 26 septembrie 1906, data la care seful garii Constanta cerea permisiunea primarului sa nu mai mentina curse de tren la Mamaia, caci "numarul vizitatorilor bailor, dupa cum constatam din vanzarea zilnica a biletelor de calatorie este foarte mic asa incat sumele incasate nu mai acopera nici jumatate din cheltuielile ce facem cu intretinerea acestor curse".Este lansata cifra de 40.000 turisti in acest prim sezon la Mamaia.Primele carti postale ilustrate cu imagini din Mamaia sunt propuse de "artistul" pictor Dumitru Teodoride din Bucuresti, care facea catre primarie oferta de a executa un model original, in culori, al bailor de mare de la plaja Mamaia. Reproducerea lor ar fi fost facuta in 1 000 exemplare pe placi metalice, format 95 pe 70 cm, cromolitografie-email (inalterabila) in relief.Pentru acest prim sezon adevarat la mare a mai existat ca material publicitar un abonament de publicitate electrica la Bucuresti, pe Calea Victoriei, la agentia lui Ion Ghergheli, si patru clisee diapozitive reprezentand baile Mamaia.Ziarul "La Roumanie" realizase o editie speciala in 1000 exemplare privitoare la plaja bailor de la Mamaia pentru care primaria achitase 1000 lei.Reguli pentru turistiInca de la inceputul activitatii balneare, Primaria comunei Constanta a facut reguli pentru turisti. In iunie 1906 se decreta:"Noi, primarul Comunei Constanta: Pentru buna oranduiala si curatenia ce trebuie pazite pe plaja si in instalatiunile bailor de la Mamaia; In virtutea art. 58 din legea comunala: Ordonam:Este cu totul oprit :Art. 1 Scaldatul fara costume, pe toata plaja bailor, dintre cele doua bariere de fer;Art. 2 Scaldatul in fata cazinului, intre cele doua chioscuri ale galeriilor circulare;Art. 3 Fotografierea persoanelor in timpul scaldatului;Art. 4 Trecerea cu trasurile sau calari pe plaja bailor intre cele doua bariere de fer;Art. 5 Intrarea cu caini in bai, prin coridoare, in cazin, pe terasa sau pe plaja;Art. 6 Fumatul in stabilimentul de bai si prin coridoarele lui;Art. 7 Scrierea pe peretii stabilimentului sau ai cazinului;Art. 8 Degradarea in orice chip a mobilierului din cazin, de pe plaja si din stabilimentul bailor; orice stricaciuni se constata de postul de jandarmi si se plateste pe data costul lor.Contravenientii vor fi dati judecatei.Agentii politienesti si comunali, precum si jandarmii rurali insarcinati cu paza si politia de la baile Mamaia vor executa cu rigoare dispozitiunile acestei ordonante"."Aceasta monumentala instalatiune este fala orasului si mandria tarii""Pe locul unde exista acum modernul bulevard care arcuieste de-a lungul lacului Siutghiol, legand Constanta de Mamaia, altadata nu existau decat niste smarcuri pline de vegetatie acvatica si de mocirle nisipoase. Munca oamenilor a facut ca intr-o singura iarna sa se toarne in apa si in balti mii de metri cubi de piatra din care s-a asezat patul soselei de azi", scria mai tarziu scriitoarea Cella Serghi in exotica povestire "Cautarea somnului urias".Dar sa vedem cum s-au petrecut lucrurile inainte de momentul inaugurarii. Se stie ca initiativa de a construi bai la Mamaia apartine primariei, insistentelor edilului Ion Banescu si studiilor lansate cu cativa ani inainte de inginerul inventator Anghel Saligny. Istoria acestor eforturi substantiale depuse este descrisa cu amanunte in paginile monografiei Mamaia 1906-2006. Album cu amintiri, abia lansat. Cartea aduna cu acribie informatii culese din arhive, colectii de ziare, completate cu 270 de ilustrate de epoca. Vom sublinia doar cateva etape mai putin cunoscute din aceasta istorie.La 30 iunie 1906 este organizata o licitatie pentru arendarea bailor de la Mamaia pe o perioada de 3 ani. La prima licitatie nu s-a prezentat nimeni.Inspectoratul general al Jandarmeriei a stabilit pentru paza statiunii balneare Mamaia si pentru politia din localitate, in timpul sezonului de bai, sa se puna la dispozitia primariei un numar suficient de jandarmi rurali sub conducerea unui sergent, sezonul fiind declarat de la 1 iulie la 15 septembrie. Magazinul Muler din Bucuresti vindea primariei 15 corturi si 40 scaune pentru dotarea stabilimentului.Valoarea lucrarilor executate la constructia bailor Mamaia era la inceputul anului 1906 de 66.580 lei. Pe adresa Ministerului Lucrarilor Publice primaria expediaza un raport prin care confirma ca arhitectul Petre Antonescu a fost insarcinat sa faca planul si sa conduca executarea lucrarilor bailor de la Mamaia rugand totodata sa se returneze planul lucrarii pentru a fi pastrat in arhiva Primariei. Ion Banescu ii transmitea ministrului lucrarilor publice recunostinta si multumirile constantenilor "pentru tot ce ati facut in folosul acestei comune. Fara concursul dvs. nepretuit si sprijinul ce ne-ati dat in chestiunea bailor de la Mamaia nu s-ar fi putut face aceasta monumentala instalatiune care este fala orasului si mandria tarii".Petre Antonescu, nascut in 1873, la Ramnicu Sarat, cu studii la Beaux-Arts din Paris, era una din cele mai valoroase personalitati ale timpului. Proiectase constructia unuia din pavilioanele Romaniei la Expozitia Internationala de la Paris, in 1900, lucrare in stil romanesc pentru care fusese distins cu medalia "Officier de l`Academie". Mai tarziu a semnat proiectul Palatului Kretzulescu, al Facultatii de Drept Bucuresti, al Arcului de triumf din Bucuresti, este autorul hotelului Cazino din Sinaia.Arhitectul peisagist E.Redont realizeaza planurile si schitele de transformare a plajei Mamaia in parcuri si diferite parcelari, conform contractului incheiat cu Primaria inca din 1905.Prima harta a viitoarei statiuni Mamaia fusese realizata in Franta, la 15 decembrie 1905, de catre Serviciul arhitectura - peisagistica a Primariei pariziene. Proiectul cuprindea, alaturi de pavilioane, stabilimente de sanatate, servicii, diverse dependinte necesare unei statiuni cu regim autonom.La sfarsitul lunii mai 1906, acelasi arhitect francez, E. Redont, executa la Paris fotografii ale plajei Mamaia intr-un tiraj de 1 000 exemplare, cuprinzand stabilimentele de bai si parcurile proiectate.Desi neorganizat, sezonul la Mamaia se desfasura an de an, dupa 1900, iar la inceputul lui 1906, profitand de constructia caii ferate, inaugurate, dupa cum am mai scris, in octombrie 1905 - devenise o atractie mondena.Expozitia Nationala de la Bucuresti a fost unul din momentele de mare atractie pentru romanii de pretutindeni. Ea marca 40 ani de domnie a primului rege al Romaniei, Carol. Fiecare provincie istorica era reprezentata in expozitie cu nenumarate exponate. Inaugurarea sectiunii Dobrogea s-a facut la 10 august 1906 si timp de trei zile autoritatile constantene au participat la diverse manifestari promotionale. Insusi primarul Ion Banescu fusese prezent pe tot parcursul prezentarilor.Expozitia jubiliara a urmarit, pe langa etalarea progreselor dobandite de tara sub conducerea regelui Carol si intarirea ideii nationale, inchegarea unitatii intelectualilor din toate provinciile romanesti.La aceasta grandioasa expozitie, marcata de un numar impresionant de manifestari, au fost lansate si carti postale ilustrate. Printre ele se aflau si imagini de la Constanta si Mamaia.Intorsi de la Bucuresti consilierii locali pregatesc cu minutie festivitatile promise initial la o alta data.La inceput, o telegrama trimisa ministrului cultelor si instructiunii publice de catre primarul Ion Banescu dadea ca sigura data de 20 iulie pentru marele eveniment: "Domnule ministru, la 20 iulie curent, Constanta va sarbatori cu toata cinstea si solemnitatea cuvenita punerea petrei fundamentale a unui sfant lacas de biserica si a unei scoale primare de baieti si fete. Ridicarea unui nou altar si a unei scoale e o adevarata izbanda nationala, caci, sub ocrotirea acestor institutiuni, s-a format si a rezistat neamul romanesc, facandu-si loc prin timp si prin semintii de-a ajuns pana`zilele noastre. Nadajduim cu cea mai calda incredere ca Domniavoastra care conduceti cu atata demnitate ocarmuirea acestor institutiuni, veti lua parte la o solemnitate care nu poate decat sa va umple de bucurie. Odata cu biserica si scoala se va mai pune si piatra fundamentala a unui maret cazino pe malul marii si se vor inaugura si frumoasele instalatiuni de bai de la Mamaia. Ziua de 20 iulie va ramanea un moment in dezvoltarea orasului Constanta.Incepand cu biserica si scoala si sub ocrotirea si indrumarea lor, se va vedea completandu-se opera de civilizatiune si trainicie, statornicita de romani cu atata osardie aici in portile Orientului. Serviciul religios va fi oficiat de Prea Sfintia Sa episcopul Dunarii de Jos, care cu inalta sa bunavointa ne-a facut cunoscut ca va veni in mijlocul nostru".Ce motive sa fi existat pentru a se amana momentul atat de mult asteptat de edilii constanteni? Poate marea expozitie nationala de la Bucuresti, care antrenase toate ministerele, dar si autoritatea locala, poate alta indisponibilitate ministeriabila.1906 - un sezon cu caluseiCum se distrau sezonistii la Mamaia in vara lui 1906? Simplu: faceau baie, se asezau pe nisipul fierbinte, ascultau muzica de fanfara si cei mai curajosi se dadeau in calusei. Sau pur si simplu se plimbau pe nisip ca pe bulevard. Femeile cu jupele in mai multe volane, corsetele strangandu-le voluptos mijlocul, purtand palarii cu boruri largi, umbrelute colorate, barbatii preferand jobenul negru, chiar si in cele mai insorite zile pentru ca o plimbare la Mamaia era mai degraba bucuria de a se plimba cu trasura si a admira de la distanta trupurile tinere ale damelor aflate in apa marii.Giovani Macri este primul care isi instaleaza un joc de calusei la Mamaia. Cu toate aprobarile primariei, cel care s-a opus din rasputeri la initiativa lui Macri a fost... seful garii. Este nevoie de interventia primarului la ministrul lucrarilor publice, Ion Gradisteanu, pentru ca antreprenorul varsase deja o suma importanta de bani in folosul bailor, iar "seful garii a refuzat categoric sa ofere un colt al Cazinului cu toate ca actualul restaurator a consimtit in scris sa primeasca jocul in salon".Era deja al doilea an cand muzica Regimentului de infanterie nr.34 Constanta - 41 oameni de trupa si un ofiter, cantau saptamanal la Mamaia. Calatoria lor cu trenul pana la destinatie era asigurata gratuit de caile ferate.Dar in acest an, 1906, a existat si o stagiune sustinuta de diversi artisti. O trupa de opereta din Bucuresti, condusa de N. Marinescu, avea printre figuranti pe Klirst, Diogenide, Jean Antoniu. In trupa era prezent si Constantin Tanase, viitorul artist de revista, pe atunci cantand in cor si raspunzand de recuzita si decoruri.O intreaga stagiune au prezentat "Perichola", "Curse gratare", "Frumoasa Elena", "Husarii la manevre" s.a. Cronicarii scriu ca s-au bucurat de pretuire din partea publicului.In acelasi an, 1906, vine din Istanbul o trupa armeana de vodeviluri, condusa de Berlian, cu spectacole in limba turca.Pe hipodromul de la Anadalchioi se desfasurau obisnuitele alergari de cai, premiile puse in joc crescand miza si implicit distractia participantilor la pariuri. Alergarile pe hipodrom erau de cinci feluri: de iuteala, de trap, alergari militare, de fond si comune. Ministerul Agriculturii si Ministerul de Razboi intretineau aceste distractii mondene de la Constanta cu premii substantiale.Ion Banescu: "Ar trebui sa dobrogenizam si restul tarii, majestate!"Ion Banescu s-a nascut in 1851 in orasul Roman si iata ca la centenarul Mamaiei, ctitorul ei poate fi omagiat pentru cei 155 ani de la nastere. Ce frumoasa coincidenta!Ion Banescu a vrut cu tot dinadinsul sa dea tarii o statiune ca cele din strainatate, dar mai ales sa ofere conationalilor lui sansa de a face bai de mare si de soare, de a-si fortifica organismul intr-un cadru natural de salbatica stralucire.Fiu al unui modest functionar, Ion Banescu a urmat scoala primara in localitatea natala, apoi cursurile Academiei Mihailene din Iasi, dupa care studiaza Dreptul si Literele la Universitatea din Berlin, unde isi ia licenta.A venit in Dobrogea la inceputul anului 1879, fiind numit mai intai revizor scolar. A primit, deci, misiunea de a organiza primele scoli romanesti alaturi de 24 invatatori trimisi misionar in Dobrogea sa predea la sate carte romaneasca. In cateva luni a inaugurat 40 scoli, din care una la Constanta, cu un numar de 89 elevi. Mai tarziu a pus bazele si primei scoli secundare de fete, cu 87 eleve.Om de aleasa cultura, prieten si colaborator al istoricului Grigore Tocilescu, director in Ministerul Instructiunii, Ion Banescu reuseste sa infiinteze prima scoala normala de invatatori si institutori din Constanta, fiind numit director si profesor al acesteia.A fost primarul Constantei pentru un scurt, dar rodnic timp. Sase luni in 1900 (1 ianuarie-10 iunie) si intr-o alta legislatura doi ani si doua luni (7 februarie 1905 la 1 aprilie 1907). A mai fost consilier comunal, revizor scolar, jurist, istoric, pedagog, geograf, decorat cu merite si distinctii nationale.Au ramas ca o legenda pana astazi cuvintele adresate de Ion Banescu regelui Carol: "Majestate, sub raportul agrar, social si economic ar trebui sa dobrogenizam si restul tarii."Bustul turnat in bronz al lui Ion Banescu este opera lui Dimitrie Paciurea si a fost ridicat in 1912, prin subscriptie publica.In loc de post scriptumIeri, 13 august 2006, tot intr-o duminica, la Mamaia. Varf de sezon, lume pestrita adunata prin hoteluri de doua, trei si patru stele, de soarele generos, nisipul fin si apa calda a marii. Pulsul statiunii se simte dupa numarul masinilor, aglomeratia plajei si a teraselor, dupa tonul oamenilor aflati in vacanta.De o suta de ani vacantele romanilor poarta parfumul dulce-ametitor de Mamaia. O statiune care ne apartine, ar trebui sa ramana cauza tuturor si sa ne pastreze amintirile.
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii