Primul ziar al Dobrogei

Aniversari in iunie

La 22 iunie 1879, la cateva luni dupa intrarea armatei romane in Dobrogea si instalarea unei administratii nationale, apare la Tulcea cea dintai publicatie dobrogeana, Steaua Dobrogei, Foaia intereselor locale. Un ziar saptamanal din care s-au pastrat doar numerele din 27 noiembrie 1879 si din 3 septembrie 1883, desi a avut o mai mare longevitate: februarie 1881 - 1883, 1 mai - septembrie 1883, decembrie 1884 - ianuarie 1885, 1 mai - iulie 1889, decembrie 1890 - februarie 1891. Giranti responsabili: D. Genoglu si B. Branisteanu.Gala festivalurilor romanesti19 iunie 1965. La Mamaia, se desfasura cea de-a doua editie a Festivalului filmului romanesc. Sunt prezenti in juriu: Luigi Chiarini, presedintele festivalurilor de la Venetia, regizor, teoretician cineast, Claude Autant - Lara, regizor, Jerzy Hoffman, Polonia, Marton Keleti si Imre Fedher - Ungaria etc, Serghei Urusevski, distribuitorul de filme Adalberto Conte, ziaristul Enrico Rosetti. Se prezinta "Padurea spanzuratilor", distins cu Premiul de excelenta la al IV - lea Concurs tehnic international al filmului, de la Milano, 1964, si cu Premiul pentru cea mai buna regie la Festivalul international al filmului - Cannes 1965, regia Liviu Ciulei.Se mai prezinta "Cartierul veseliei", dupa un scenariu de Ioan Grigorescu, in regia lui Manole Marcus, "Neamul Soimarestilor", scenariul Alexandru Struteanu, Constantin Mitru, regia Mircea Dragan, "De-as fi Harap Alb", "Dincolo de bariera", ecranizare dupa piesa "Domnisoara Nastasia", de G.M. Zamfirescu. Cinematografia romaneasca era o adevarata vedeta.Dar vara lui 1965 a mai adus pe litoral si pe alti importanti artisti ai tarii. Si-au sustinut stagiuni pline Teatrul National, Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, Teatrul Nottara, Teatrul Mic, Teatrul de comedie, Teatrul Ion Creanga, Teatrul Constantin Tanase, ansamblul Perinita, Madrigal, orchestra Barbu Lautaru, orchestra lui Horia Moculescu, cu Ilinca Cerbacev si Constantin Draghici, formatia de jazz Van Wood din Germania, ansamblul de cantece si dansuri din Ghana, Opera din Bucuresti cu Magda Ianculescu, David Ohanesian, Octav Enigarescu, Ion Buzea. Se desfasurau al doilea Festival international al filmului de animatie, Festivalul concurs de muzica usoara Mamaia, Festivalul filmului artistic de lung metraj, Gala tanarului actor.1905 - Crucisatorul Potemkin la ConstantaAnul 1905 aduce un moment de efervescenta pentru marinarii din Marea Neagra si de pe Dunare: Vestea rascoalei marinarilor din flota rusa din Odessa se raspandeste ca fulgerul. Se vorbeste cu frenezie despre sosirea la Constanta a crucisatorului "Potemkin". Se implineau 3 ani de cand avusese loc vizita escadrei ruse, care decursese atat de cordial. Iar acum sosea un crucisator insotit de un torpilor, cu echipajul lor de 700 de oameni, rasculati, si care veneau doar pentru a aproviziona navele si echipajul. Desi consulul rus cere arestarea marinarilor, capitanul de port, comandorul Negru, refuza, fapt ce ii va grabi pensionarea. "Potemkinistii" sunt inconjurati cu simpatie de muncitorii din port care incearca sa le gaseasca un loc de munca. Capitan de port la Calarasi, Eugeniu Botez, ajuta pe multi din acestia si le faciliteaza angajarea in munca. El chiar primeste din partea fostului sef de echipaj de pe "Potemkin" un dar deosebit - "pecetea" crucisatorului - atunci cand acesta doreste sa se intoarca clandestin in Rusia.Presa vremii consemneaza:La Constanta, in ziua de 19 iunie 1905, ora 4, au aparut, din directia Odesei, vasul "Potemkin" si torpilorul cu numarul 267. La ora 6, ajuns in dreptul Cazinoului, a ancorat in afara portului, la circa 2 km de coasta. A salutat cu 19 focuri de tun orasul si a ridicat la catargul de la prora unele semnale, intre care si un drapel rosu. La uscat a venit o delegatie compusa din doi membri, Matuscenko si Tanase Petrov, ultimul fiind roman din Basarabia, cu misiunea de a trata cu autoritatile romanesti acordarea de permise in vederea aprovizionarii cu alimente si combustibil.Guvernul roman a decis ca marinarii sa predea autoritatilor romane cuirasatul si torpilorul ce-l insotea, iar ei sa debarce neinarmati pe teritoriul Romaniei, ramanand liberi si putand sa mearga unde vor dori.La inceput, marinarii nu au acceptat sa debarce dezarmati si sa se predea, considerand ca "Romania este foarte slaba pentru a refuza restituirea imediata a crucisatorului Rusiei". In consecinta, au hotarat sa paraseasca Constanta, plecand la Feodosia, de unde, dupa nereusita apropiere, au reaparut la Constanta pe 25 iunie, hotarati sa respecte conditiile guvernului roman.Seful guvernului conservator roman, G. Cantacuzino, aflat la Constanta, a condus personal tratativele, el fiind insotit de prefectul judetului Constanta, Capsa, generalii Grozea si Angelescu si comandorul Koslinski."Echipajul - relata un martor ocular - a acoperit cu urale nesfarsite declaratia generalilor romani, comandantul marinei, venit pe nava, a declarat rasculatilor ca n-au de ce sa se teama, ca vor trai in Romania ca la ei acasa si nu vor fi predati Rusiei".Delegatul insurgentilor l-a rugat pe comandorul Negru, capitanul portului Constanta, sa duca la destinatie toate apelurile si proclamatiile lor. Comandorul Negru le-a sigilat si le-a expediat imediat ministrului de externe. Aceste apeluri si proclamatii au fost publicate in aceeasi zi in cotidienele romanesti "Dimineata" si "Adevarul".Declaratia lui Lenin din TimesSituatia matelotilor debarcati in Romania l-a interesat indeaproape pe Lenin, care declara in "Times": "Guvernul roman a procedat corect, ignorand cererea tarului de a considera pe matrozii rasculati drept delicventi de drept comun. Ceea ce, de altfel, era si de asteptat de la guvernul unei tari care se respecta". In acelasi articol, Lenin, amintea de faptul ca atunci cand torpilorul "Stremitelnii", insotit de alte cateva nave de razboi, a sosit la Constanta in cautarea crucisatorului "Potemkin", guvernul roman a reamintit autoritatilor rusesti ca in apele teritoriale romanesti vegheaza asupra ordinii doar armata romana si politia romana.Felul in care guvernul roman a rezolvat probleme crucisatorului, comenta ziarul "Dimineata", a fost aprobat fara rezerve de intreaga opinie publica atat din tara cat si din strainatate. De altfel, toate ziarele mari din Europa au aprobat masura guvernului roman care a consimtit ca marinarii rusi "sa ramana in tara spre a munci, pe unde vor gasi de lucru si nu i-a silit sa paraseasca imediat Romania".