Secolul furtunilor

Specialistii meteorologi avertizeaza ca lupta pentru supravietuire devine acerba. Pe langa incalzirea planetei, veacul aduce fenomene mai putin obisnuite: seceta, furtuni frecvente si devastatoare si canicula. Tendinta de incalzire globala in Europa urmatorilor zece ani este clara. Paradoxal, cercetatorii sustin ca ceea ce se va intampla in 2050 sau chiar 2100 este mult mai usor de prevazut decat ceea ce se va intampla peste trei ani. Concluzia este ca in urmatorii 40 de ani vom fi atat de "absorbiti" de protectia mediului incat efectul de sera va fi devastator. Ce va fi peste zece ani? Cercetatorii sustin ca vor predomina efectele aleatorii, iar consecintele vor fi directe. Previziunile negative sunt proportional egale cu dezvoltarea economica. Cu cat cantitatea de gaze cu efect de sera va fi mai mare, cu atat va fi mai accentuat procesul incalzirii globale. Cat despre consecintele directe, se vor regasi in cantitatile si violenta precipitatiilor. Nu de alta, dar ploaia este in conexiune directa cu structura curentilor atmosferici, iar furtunile au inceput sa se arate si pe pamant romanesc. Nimeni nu se astepta ca Dobrogea sa fie ravasita de inundatii, mai ales in plina vara. Dar s-a intamplat! Fenomenul este departe de a fi unic. Din categoriile previziunilor varatice fac parte inundatiile devastatoare. Ce sa-ti vina in minte cand strategii avertizeaza ca "vor exista din ce in ce mai multe fenomene exceptionale si neasteptate"? Si ce trebuie sa faca omul pentru a preintampina efectele devastatoare? Nu se ofera prea multe solutii. De fapt, autoritatile nu reusesc la un an sau chiar doi de la inundatiile din Constanta si satele sale prapadite din jur sa stranga randurile. Inundatiile au fost napaste, casele sinistratilor s-au prabusit pentru ca nu erau foarte stabile, barajele s-au rupt pentru ca vre-o familie de harciogi au sapat in stabilimente. Despre faptul ca nicio institutie nu se mai ocupa cu adevarat de administrarea si gestionarea stavilarelor nu s-a spus nimic. Vina s-a tot pasat in ultimii de ani de la autoritatile locale, la cele judetene si de aici mai departe la Guvern. Intr-o furie sora cu nebunia, autoritatile s-au pus pe elaborat planuri pentru accesare de fonduri. Pentru canalizari, drumuri, retele de apa, electrice, iar lista continua. Nu avem poduri, podete, santuri pentru evacuarea apelor. In plina frenezie, autoritatile cer dalarea santurilor de pe marginea drumurilor comunale. Aderam cand vanturile se pornesc, iar precipitatiile isi insutesc cantitatile. Mai sunt doar 30 de zile pana la momentul cel mai ilustru pe care l-a cunoscut Romania dupa Marea Unire, iar zecile de comune din teritoriu nu au canalizari sau cel putin planuri viabile pentru evacuarea surplusului de apa. Ce ar spune contribuabilul european daca in plina vacanta estivala la Constanta ar vedea pe marginea drumului o pancarta Sapard daramata de furia apelor? Caci banii lui au contribuit la bitumizarea drumului Sapard... Si ce explicatii ar putea oferi atunci institutiile statului partenerilor europeni? Ca nimeni nu s-a gandit si la apele care vin de pe campurile ce impresoara comunele? Putin probabil! Prognoza va fi de vina, codurile interpretate gresit, lipsa personalului si, pana la urma, chiar si soarta!