A apărut ordonanţa privind insolvenţa primăriilor. Vezi ce prevede

În Monitorul Oficial de vineri 24 mai 2013 a fost publicată o ordonanţă de urgenţă privind insolvenţa unităţilor administrativ teritoriale. „Actul normativ reprezintă o măsură radicală şi îndrăzneaţă în materia insolvenţei. Se creează cadrul legal prin care creditorii unităţilor administrativ teritoriale îşi pot recupera sumele în urma procedurii insolvenţei debitorilor, însă în acelaşi timp furnizorii bunurilor şi serviciilor îşi pot pierde din creanţe", explică Adrian Benta, consultant financiar.

Ce reprezintă criza financiara, conform acestui act normativ?
Legiutorul defineste criza financiara ca fiind starea patrimoniului unitatilor administrativ teritoriale ce se confrunta cu dificultati financiare, prin lipsa de disponibilitati, ce conduce la neachitarea obligatiilor de plata pe o anumita perioada de timp.
Prin neachitarea obligatiilor de plata se intelege neachitarea obligatiilor mai vechi de 90 de zile si care depasesc 15% din bugetul unitatii administrativ teritoriale, precum si neahitarea drepturilor salariale prevazute in buget, pe o perioada mai mare de 90 de zile de la scadenta. 
Ce reprezinta insolvenţa?
Insolventa este definita ca fiind starea patrimoniului unitatii administrativ teritoriale caracterizata prin dificultati financiare, prin lipsa de disponibilitati, ce conduce la neachitarea obligatiilor de plata, pe o anumita perioada de timp.
In cazul insolventei, neachitarea obligatiilor se refera la neachitarea obligatiilor de plata mai vechi de 120 de zile si care depasesc 50% din bugetul unitatii administrativ teritoriale, precum si neachitarea drepturilor salariale prevazute in bugete, pe o perioada mai mare de 120 de zile de la data scadentei.
Observam ca diferenta intre criza financiara si insolventa consta in numarul de zille de neplata a obligatiilor si in ponderea acestora in bugetul unitatilor administrativ teritoriale.
Cine constată existenţa situaţiei de criză financiară?
Autoritatatea deliberativa ( consiliul local, consiliul judetean) constata existenta starii de criza financiara si mandateaza ordonatorul principal de credite sa elaboreze un proiect de plan de redresare financiara. Acesta solicita inregistrarea hotararii prin care s-a constatat criza financiara in Registrul local la situatiilor de criza financiara al unitatii administrativ teritoriale.
In 5 zile de la adoptarea hotararii prin care s-a constatat criza financiara se constituie Comitetul pentru situatii de criza financiara. Acest comitet este format din primar, seful serviciului financiar contabilitate, un reprezentat al consiliului local sau judetean, un reprezentant al directiei generale a finantelor publice si un reprezentant al structurii din care face parte unitatea.
Ce cuprinde planul de redresare financiară?
Planul de redresare financiara cuprinde:
- o prezentare a situatiei financiare a unitatii administrativ teritoriale;

- masuri care sa asigure serviciile esentiale pe durata aplicarii planului de redresare financiara;
- masuri de imbunatatire a managementului financiar si pentru eficientizarea furnizarii serviciilor publice esentiale;
- masuri pentru reducerea cheltuielilor;
- planificarea bugetara;
- stabilirea sarcinilor pentru indeplinirea planului de redresare financiara, obiective, persoane responsabile si termene.
Implementarea planului de redresare financiara este obligatorie pentru autoritatea administrativ teritoriala.
Când încetează criza financiară?
Actul normativ stabileste si situatiile in care inceteaza criza financiara, respectiv:
- daca conditiile care au condus la constatarea crizei financiare nu s-au mai evidentiat timp de 180 de zile calendaristice;

- daca sunt indeplinite criteriile de insolventa, iar in acest caz unitatea administrativ teritoriala este supusa procedurii insolventei.
La procedura insolventei participa ordonatorul principal de credite, consiliul local sau judetean, instantele judecatoresti, judecatorul sindic, adunarea creditorilor, comitetul creditorilor si administratorul judiciar.
Care este procedura insolventei unităţii administrativ teritoriale?
Insolventa incepe cu depunerea unei cereri la tribunal de catre creditori sau de catre ordonatorul principal de credite. Aceasta cerere va fi insotita de urmatoarele documente:
- bugetul unitatii aprobat si situatiile contabile pana la finele lunii anterioare;
- lista bunurilor aflate in patrimoniu;
- lista creditorilor;
- lista platilor si transferurilor patrimoniale efectuate pe parcursul unei perioade anterioare de 120 de zile;
- lista serviciilor publice esentiale pe care unitatea urmeaza sa le furnizeze pe perioada desfasurarii procedurii.
Aceste documente se pot depune si maxim 10 zile de la cerere. 
Prin hotararea de deschidere a procedurii insolentei, judecatorul sindic numeste un administrator judiciar. Acesta va trimite notificare tuturor creditorilor unitatii administrativ teritoriale.
De asemenea, administratorul judiciar va intocmi si prezenta la tribunal un tabel al tuturor creantelor precizand felul acestora, daca sunt chirografare, garantate, cu prioritati sau sub conditie.
Creantele din acest tabel pot fi contestate si ele sunt solutionate de administratorul judiciar. Acesta poate sa admita in tot sau patial inscrierea creantelor in tabelul definitiv.
O alta atributie a administratorului judiciar este ca impreuna cu ordonatorul principal de credite sa elaboreze planul de redresare, ce este supus avizarii Directiei generale a finantelor publice si apoi aprobarii de catre consilul local sau judetean.
Ce cuprinde planul de redresare?
Planul de redresare cuprinde mijloacele si termenele limita pentru lichidarea datoriilor fiecarui creditor.
Planul de redresare poate defavoriza unele creante, poate prelungi data scadentelor si poate modifica rata dobanzii, penalitatile sau alte clauze.
Executarea planului de redresare nu poate dura mai mult de 3 ani, cu incepere de la data aprobarii acestuia.
În ce situaţie se închide procedura insolvenţei unităţii administrativ teritoriale?
Procedura insolventei se declara inchisa daca creantele cuprinse in tabolul definitiv de creante au fost stinse integral.
De asemenea, daca nu mai sunt indeplinite conditiile care au condus la constatarea insolventei, se declara inchiderea procedurii insolventei, chiar daca nu toate creantele au fost achitate, iar restul creantelor ramase fiind cuprinse in panul de redresare a starii de criza financiara.
Ce contravenţii şi infracţiuni prevede ordonanţa?
Nedeclararea starii de criza financiara ce catre ordonatului de credite, daca se indeplinesc conditiile pentru aceasta, este considerata contraventie si se santioneaza cu amenda de la 10.000 lei la 50.000 lei.
Nedeclararea sau declararea cu intarziere a starii de insolventa, intr-un termen mai mare de 6 luni, de catre ordonatorul principal de credite, consituie infractiune si se pedespeste cu inchisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amenda.

Citeşte AICI