Am putea semna contractul pentru construcţia reactoarelor de la Cernavodă

Astăzi, vicepreşedintele pentru activităţi nucleare la grupul investitor GDF Suez,  Paul Rorive a afirmat că ţara noastră ar putea semna peste două zile un accord cu ofertanţii străini selectaţi pentru construcţia reactoarelor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearelectrică de la Cernavodă. "Vom semna prima etapă a acordului cu investitorii la data de 20 noiembrie", a afirmat Paul Rorive, într-o conferinţă pe tema energiei nucleare, care a avut loc la Sofia. "Ideea este să avem o primă etapă, o aşa numită companie de proiect pentru a putea finaliza dezvoltarea acestui proiect", a adăugat reprezentantul GDF.

Întrebat dacă toţi cei şase parteneri străini selectaţi de statul român vor lua parte la acest proiect, Paul Rorive a declarat "toţi sunt bineveniţi. Vom vedea în următoarele două zile cine va semna". Directorul general al Nuclearelectrica, Teodor Chirica, a refuzat să facă vreun comentariu pe această temă.

Vice-preşedintele pentru activităţi nucleare la GDF Suez a apreciat că printre lucrurile care urmează să fie stabilite se numără selecţia unui furnizor, obţinerea autorizaţiilor necesare de la Comisia Europeană şi ajungerea la un acord între investitori cu privire la diferite aspecte ale proiectului. Cei şase investitori străini selectaţi anul trecut drept parteneri de către statul român sunt grupul belgian Electrabel, controlat în prezent de grupul francez de utilităţi GDF Suez, grupul german RWE, grupul ceh CEZ, grupul italian Enel, grupul spaniol Iberdrola şi divizia din România a grupului siderurgic ArcelorMittal. Potrivit rezultatelor ultimelor negocieri pe care cei şase investitori le-au avut cu statul român, grupurile energetice CEZ (Cehia), Enel (Italia), RWE (Germania) şi Electrabel (Belgia) vor deţine 9,15% din compania care va realiza proiectul reactoarelor 3 şi 4 ale Centralei.

Pentru asigurarea fondurilor de patru miliarde de euro necesare pentru reactoarele trei şi patru, Nuclearelectrică va contribui în natură cu active evaluate la 350 milioane euro, dar şi cu fonduri proprii de 120 milioane euro. Se va recurge însă şi la împrumuturi de 220 milioane euro cu garanţia statului, precum şi la listrarea unui pachet de 10-15% din acţiunile companiei la Bursă în scopul atragerii unor fonduri de circa 100 milioane euro.