Angajatorii pot face închisoare, dacă au datorii la stat

Măsura este propusă în contextul trecerii contribuțiilor sociale de la angajator către angajat de la 1 ianuarie, potrivit unui proiect de Ordonanță de urgență publicat de Ministerul Finanțelor. Interesant este că pe lista datornicilor se află multe companii de stat, astfel că şefii acestora ar putea ajunge după gratii.

Lista restanțierilor la stat e dominată de firmele cu capital de stat sau regii autonome. Astfel, primele 12 poziții sunt ocupate de aceste firme, care adună aproape 7 miliarde de lei din totalul de 18 miliarde de lei restanțe la bugetul asigurărilor sociale.

Miniștrii Guvernului Tudose au anunțat că vor schimba legea, astfel încât neplata asigurărilor sociale să fie infracțiune pedepsită cu închisoarea.

Neplata către buget, cu intenție, a impozitelor și contribuțiilor supuse regimului de reținere, sau încasare și plată, sau virare, va fi incriminată ca faptă de evaziune fiscală și pedepsită cu închisoare de la un an la șase ani, potrivit unui proiect de Ordonanță de urgență publicat de Ministerul Finanțelor.

"Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 6 ani nereținerea sau neîncasarea, reținerea și neplata ori, după caz, încasarea și neplata, în tot sau în parte, cu intenție, în cel mult 30 zile de la termenul de scadență prevăzut de lege, a impozitelor și contribuțiilor prevăzute în anexa la prezenta lege. Neplata cu intenție, în cel mult 30 de zile de la termenul de scadență prevăzut de lege, a impozitelor și contribuțiilor prevăzute în anexă constituie infracțiune și atunci când neplata este consecința utilizării acestor sume în alte scopuri", se precizează proiectul de act normativ.

Un număr de 32 de impozite și contribuții datorate bugetului vor intra sub incidența actului normativ, printre care se află impozitul pe venitul din salarii și asimilate salariilor, impozitul pe veniturile din pensii, impozitul pe veniturile din drepturile de proprietate intelectuală, impozitul pe veniturile din arendă, impozitul pe veniturile sub formă de dobânzi și dividende, impozitul pe veniturile din premii și din jocuri de noroc, contribuția de asigurări sociale datorată de persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor și contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor.

Raționamentul Guvernului a fost următorul: încasările din asigurări sociale au scăzut după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțional în 2015 articolul care arată că stopajul la sursă (neplata de către angajator a contribuțiilor reținute de la angajați) este infracțiune. CCR a cerut definirea mai clară a stopajului la sursă.

Guvernul vrea să reincrimineze neplata de către angajator a contribuțiilor sociale oprite de la angajat, iar pentru asta ar fi fost nevoie ca toate contribuțiile să treacă din sarcină angajatorului în sarcina angajatului. Miniștrii nu au explicat până acum de ce au ales acest mecanism extrem de complicat, în loc să facă o simplă modificare de legislație în sensul cerut de CCR.


Consultanții fiscali sunt de părere că sancţiunile pentru angajatorii care nu-şi plătesc obligaţiile se regăsesc şi în prezent în legislaţie şi nu trebuie luate măsuri suplimentare în acest sens. Tot ce trebuie făcut este ca legile să fie aplicate.

Sursa text: realitatea.net