Arhiepiscopia Tomisului Creștinii ortodocși și catolici îl cinstesc pe Sf. Apostol Andrei. Slujbă la mănăstirea „Peștera Sf. Ap. Andrei”
Arhiepiscopia Tomisului: Creștinii ortodocși și catolici îl cinstesc pe Sf. Apostol Andrei. Slujbă la mănăstirea
28 Nov, 2018 16:50
ZIUA de Constanta
1654
Marime text
30 noiembrie este zi de sărbătoare legală, în care ortodocșii și catolicii români îl cinstesc pe Sf. Apostol Andrei, Ocrotitorul României și cel dintâi chemat dintre apostoli, care a adus cuvântul Evangheliei pe pământul Dobrogei de astăzi.
- Vineri, 30 noiembrie, de la ora 9.00, la mănăstirea „Peștera Sf. Ap. Andrei” din apropierea localității Ion Corvin, Sfânta Liturghie va fi oficiată de către IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, împreună cu ierarhi invitați din țară și din străinătate, preoți și diaconi.
- Vineri seară, de la ora 17.00, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Constanța, ierarhul Tomisului va fi prezent la concertul patriotic „E scris pe tricolor Unire!”, susținut de către Corala bărbătească ortodoxă „Armonia” a Arhiepiscopiei Tomisului (dirijor arhid. lect. univ. dr. Ion Iulian Dumitru), împreună cu Muzica Militară a Forțelor Navale Române (dirijor col. dr. Cornel Ignat) și Corala „Sfântul Vasile cel Mare”, Arhimandrit Protopsalt Nikodimos Kavarnos.
Spectacolul este dedicat Centenarului și sărbătoririi Celui Întâi chemat la apostolie, Sfântul Andrei.
Evenimentul este organizat de către Arhiepiscopia Tomisului, Statul Major al Forțelor Navale Române și Asociația Națională a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România.
Biletele se găsesc la sediul Casei de Cultură, dar și la bisericile din oraș.
Viața Sf. Apostol Andrei
Sfântul Apostol Andrei s-a născut în Betsaida, localitate aflată pe malul lacului Ghenizaret din Galileea, şi este fratele Sfântului Apostol Petru.
Inițial era ucenicul Sfântului Ioan Botezătorul, de la care aude că Hristos este Mesia Cel așteptat. Astfel, devine ucenic al lui Iisus Hristos, chemând și pe fratele său, Simon, care va deveni Apostolul Petru. De aceea este numit Cel dintâi Chemat.
Cei doi au renunțat la îndeletnicirea de pescari, i-au urmat lui Hristos și, după Învierea Domnului, au devenit „pescari de oameni”, adică apostoli. După Înălţarea Domnului, sorţii au decis ca Andrei să propovăduiască în Bitinia, Tracia, Macedonia şi Sciţia Minor (Dacia Pontică, Dobrogea de astăzi, în cetăţile Tomis, Callatis, Histria), apoi Bizanţ şi Grecia. De aceea este cunoscut drept „apostolul românilor”.
Conform istoricilor bisericești, Sfântul Apostol Andrei a fost martirizat în cetatea Patras, din Grecia de astăzi, prin răstignire, cu capul în jos, pe o cruce în formă de X, numită „crucea Sfântului Andrei”. Moaştele sale au fost duse la Constantinopol în anul 350. În anul 850, împăratul Vasile I Macedoneanul a redat locuitorilor din Patras capul sfântului apostol. În urma celei de-a patra cruciade, moaştele Sfântului Andrei au ajuns la Amalfi, în Italia, apoi, în 1462, ele au fost duse la Roma. În anul 1964,
capul Sfântului Andrei a fost înapoiat locuitorilor din Patras.
În anul 1995, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române l-a declarat sfânt cu cruce roşie, fiind cinstit în toată Patriarhia română, iar în 1997, Sf. Andrei a fost numit Ocrotitor al României. În anul 2012, 30 noiembrie a devenit Zi de Sărbătoare Legală.
Sfântul Andrei este ocrotitorul României, al Rusiei, al Greciei și al Scoţiei (care are un X pe steag).
Aproape 700.000 de români poartă numele Sfântului Apostol Andrei.
Mănăstirea Peștera Sfântului Apostol Andrei
Conform scrierilor teologice şi istorice, Sf. Ap. Andrei a ajuns pe pământul dobrogean în jurul anului 60 d. Hr. şi s-a oprit cu ucenicii săi aici, unde a găsit trei preoţi păgâni care slujeau în peşteră, geţi de neam, cunoscuţi sub numele Innal, Rimmal şi Pinnal. Peștera este situată în Dealul Urluiului, la 4 km de localitatea Ion Corvin și aproximativ 80 de kilometri de Constanța.
Conform tradiției, aici s-a adăpostit Sfântul Apostol Andrei, fiind considerată primul lăcaş de cult de pe teritoriul ţării noastre şi poarta de pătrundere a creştinismului pe teritoriul României.
I-a botezat în apa unuia din izvoarele care curge lângă peşteră (pârăul Cuzgun), după care au fost hirotoniţi ca preoţi creştini. Izvoarele se văd şi astăzi, iar localnicii şi pelerinii le consideră izvoarele cu apa cea mai bună din tot cuprinsul Dobrogei. Acest loc de rugăciune şi vieţuire duhovnicească a devenit o adevărată vatră onahală, cunoscută bine în zonă, așa cum demonstrează toponimia locului. Pădurea care adăpostea sihăstria s-a numit în popor sfântă, iar valea din împrejurimi Valea Călugărilor.
În primăvara anului 1943, peştera şi izvoarele au fost redescoperite de preotul Constantin Lembrău, împreună cu Jean Dinu, teolog şi jurist cu studii la Sorbona. În acelaşi an s-au început lucrările de amenajare a peşterii şi a incintei. La intrarea în peşteră s-a ridicat o faţadă din zid de piatră tencuită în exterior, iar în faţa peşterii s-a amenajat un platou pentru slujbe. La 30 iulie 1944, Episcopul Chesarie Păunescu a sfinţit locul, redându-l cultului, redevenind loc de închinare şi de rugăciune, aşa cum a fost în decursul vremurilor.
Greutăţile războiului au dus însă, încetul cu încetul, la uitarea peşterii şi la intrarea ei în ruină. Starea ei de degradare s-a accentuat o dată cu desfiinţarea forţată a Episcopiei de Constanţa, în anul 1948, şi transferarea Episcopului Chesarie şi a administraţiei eparhiale la Galaţi.
Abia în cursul anilor 1986-1989, prin grija arhiereului Lucian Florea, pe atunci vicar episcopal la Galaţi, au fost curăţate intrarea şi interiorul peşterii. Turla de piatră a fost înălţată până la 1 m deasupra pământului, ca să nu intre în peşteră apa ce se scurgea de pe deal.
În vara anului 1990, doi vieţuitori de la mănăstirea Sihăstria, ieromonahul Victor Ghindăoanu şi monahul Nicodim Dincă, care era de fel din partea locului, din satul Zorile, au sosit în Dobrogea cu gândul de a reface vechea vatră monahală. S-au ridicat chilii, un paraclis, iar la 17 octombrie 1993 s-a pus piatra de temelie a bisericii mari. Tot acum s-a turnat fundaţia noului paraclis.
În primăvara anului 1994, Arhiepiscopia Tomisului a hotărât ca Sf. Andrei să fie socotit ocrotitorul Dobrogei.
Între 1998-2002 au fost executate lucrările de construcţie la biserica mare, o adevărată catedrală împodobită la exterior cu mozaicuri impresionante şi la interior ardosită cu marmură, iar în anul 2006, biserica a fost sfinţită de către IPS Teodosie Petrescu.
În acest sfânt lăcaş se păstrează o părticică din moaştele Sfântului Apostol Andrei, sfânta relicvă fiind adusă din Grecia.
Parastas pentru eroii neamului
*Sâmbătă, 1 Decembrie, *la* ora 8.30*, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va oficia slujba parastasului la monumentul Eroilor căzuți în Primul Război Mondial, aflat în Cimitirul Central din Constanța.
Apoi, de la *ora 10.00*, în Catedrala Arhiepiscopală „Sf. Ap. Petru și Pavel”, ierarhul Tomisului va oficia slujba de Te-Deum la Ziua Națională a României.
Sfințire de catapeteasmă la biserica „Sf. Ilie” din Constanța
*Duminică,* *2 decembrie 2018*, de la *ora 8.15*, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va oficia slujba de sfințire mică a catapetesmei bisericii „Sfântul Ilie” din Constanța (Str. Viile Noi, nr. 38), urmată de săvârșirea Sfintei Liturghii arhierești.
Biserica „Sf. Ilie” a fost construită în anul 1935 de către comunitatea etnică germană, care a locuit în acest cartier până în anul 1940, când a emigrat definitiv în Germania. După plecarea etnicilor germani biserica a fost preluată de către Oficiul Naţional de Colonizare din cadrul Ministerului Agriculturii care a cedat-o Cultului Ortodox în anul 1939 şi, definitiv, cu acte în regulă, în anul 1947. Biserica a fost finalizată la exterior și modificată astfel încât să se preteze canoanelor Bisericii
Ortodoxe.
Pe data de 12 noiembrie 2006 s-a săvârșit Sfinţirea Mare a bisericii. Între anii 2009-2012, s-au construit clopotnița și pridvorul. Între anii 2014-2015, noul pridvor a fost împodobit cu pictură, realizată de către preot pictor Voicu Aureliu.
La începutul anului 2018, sfântul lăcaș a fost înnoit cu o catapeteasmă lucrată și sculptată în lemn de stejar, de către meșterul Ciprian Stoica din Bacău. De asemenea, în vara aceluiași an s-au efectuat lucrări la sistemul de încălzire, cel vechi fiind înlocuit cu unul în pardoseală.
- Vineri, 30 noiembrie, de la ora 9.00, la mănăstirea „Peștera Sf. Ap. Andrei” din apropierea localității Ion Corvin, Sfânta Liturghie va fi oficiată de către IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, împreună cu ierarhi invitați din țară și din străinătate, preoți și diaconi.
- Vineri seară, de la ora 17.00, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Constanța, ierarhul Tomisului va fi prezent la concertul patriotic „E scris pe tricolor Unire!”, susținut de către Corala bărbătească ortodoxă „Armonia” a Arhiepiscopiei Tomisului (dirijor arhid. lect. univ. dr. Ion Iulian Dumitru), împreună cu Muzica Militară a Forțelor Navale Române (dirijor col. dr. Cornel Ignat) și Corala „Sfântul Vasile cel Mare”, Arhimandrit Protopsalt Nikodimos Kavarnos.
Spectacolul este dedicat Centenarului și sărbătoririi Celui Întâi chemat la apostolie, Sfântul Andrei.
Evenimentul este organizat de către Arhiepiscopia Tomisului, Statul Major al Forțelor Navale Române și Asociația Națională a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România.
Biletele se găsesc la sediul Casei de Cultură, dar și la bisericile din oraș.
Viața Sf. Apostol Andrei
Sfântul Apostol Andrei s-a născut în Betsaida, localitate aflată pe malul lacului Ghenizaret din Galileea, şi este fratele Sfântului Apostol Petru.
Inițial era ucenicul Sfântului Ioan Botezătorul, de la care aude că Hristos este Mesia Cel așteptat. Astfel, devine ucenic al lui Iisus Hristos, chemând și pe fratele său, Simon, care va deveni Apostolul Petru. De aceea este numit Cel dintâi Chemat.
Cei doi au renunțat la îndeletnicirea de pescari, i-au urmat lui Hristos și, după Învierea Domnului, au devenit „pescari de oameni”, adică apostoli. După Înălţarea Domnului, sorţii au decis ca Andrei să propovăduiască în Bitinia, Tracia, Macedonia şi Sciţia Minor (Dacia Pontică, Dobrogea de astăzi, în cetăţile Tomis, Callatis, Histria), apoi Bizanţ şi Grecia. De aceea este cunoscut drept „apostolul românilor”.
Conform istoricilor bisericești, Sfântul Apostol Andrei a fost martirizat în cetatea Patras, din Grecia de astăzi, prin răstignire, cu capul în jos, pe o cruce în formă de X, numită „crucea Sfântului Andrei”. Moaştele sale au fost duse la Constantinopol în anul 350. În anul 850, împăratul Vasile I Macedoneanul a redat locuitorilor din Patras capul sfântului apostol. În urma celei de-a patra cruciade, moaştele Sfântului Andrei au ajuns la Amalfi, în Italia, apoi, în 1462, ele au fost duse la Roma. În anul 1964,
capul Sfântului Andrei a fost înapoiat locuitorilor din Patras.
În anul 1995, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române l-a declarat sfânt cu cruce roşie, fiind cinstit în toată Patriarhia română, iar în 1997, Sf. Andrei a fost numit Ocrotitor al României. În anul 2012, 30 noiembrie a devenit Zi de Sărbătoare Legală.
Sfântul Andrei este ocrotitorul României, al Rusiei, al Greciei și al Scoţiei (care are un X pe steag).
Aproape 700.000 de români poartă numele Sfântului Apostol Andrei.
Mănăstirea Peștera Sfântului Apostol Andrei
Conform scrierilor teologice şi istorice, Sf. Ap. Andrei a ajuns pe pământul dobrogean în jurul anului 60 d. Hr. şi s-a oprit cu ucenicii săi aici, unde a găsit trei preoţi păgâni care slujeau în peşteră, geţi de neam, cunoscuţi sub numele Innal, Rimmal şi Pinnal. Peștera este situată în Dealul Urluiului, la 4 km de localitatea Ion Corvin și aproximativ 80 de kilometri de Constanța.
Conform tradiției, aici s-a adăpostit Sfântul Apostol Andrei, fiind considerată primul lăcaş de cult de pe teritoriul ţării noastre şi poarta de pătrundere a creştinismului pe teritoriul României.
I-a botezat în apa unuia din izvoarele care curge lângă peşteră (pârăul Cuzgun), după care au fost hirotoniţi ca preoţi creştini. Izvoarele se văd şi astăzi, iar localnicii şi pelerinii le consideră izvoarele cu apa cea mai bună din tot cuprinsul Dobrogei. Acest loc de rugăciune şi vieţuire duhovnicească a devenit o adevărată vatră onahală, cunoscută bine în zonă, așa cum demonstrează toponimia locului. Pădurea care adăpostea sihăstria s-a numit în popor sfântă, iar valea din împrejurimi Valea Călugărilor.
În primăvara anului 1943, peştera şi izvoarele au fost redescoperite de preotul Constantin Lembrău, împreună cu Jean Dinu, teolog şi jurist cu studii la Sorbona. În acelaşi an s-au început lucrările de amenajare a peşterii şi a incintei. La intrarea în peşteră s-a ridicat o faţadă din zid de piatră tencuită în exterior, iar în faţa peşterii s-a amenajat un platou pentru slujbe. La 30 iulie 1944, Episcopul Chesarie Păunescu a sfinţit locul, redându-l cultului, redevenind loc de închinare şi de rugăciune, aşa cum a fost în decursul vremurilor.
Greutăţile războiului au dus însă, încetul cu încetul, la uitarea peşterii şi la intrarea ei în ruină. Starea ei de degradare s-a accentuat o dată cu desfiinţarea forţată a Episcopiei de Constanţa, în anul 1948, şi transferarea Episcopului Chesarie şi a administraţiei eparhiale la Galaţi.
Abia în cursul anilor 1986-1989, prin grija arhiereului Lucian Florea, pe atunci vicar episcopal la Galaţi, au fost curăţate intrarea şi interiorul peşterii. Turla de piatră a fost înălţată până la 1 m deasupra pământului, ca să nu intre în peşteră apa ce se scurgea de pe deal.
În vara anului 1990, doi vieţuitori de la mănăstirea Sihăstria, ieromonahul Victor Ghindăoanu şi monahul Nicodim Dincă, care era de fel din partea locului, din satul Zorile, au sosit în Dobrogea cu gândul de a reface vechea vatră monahală. S-au ridicat chilii, un paraclis, iar la 17 octombrie 1993 s-a pus piatra de temelie a bisericii mari. Tot acum s-a turnat fundaţia noului paraclis.
În primăvara anului 1994, Arhiepiscopia Tomisului a hotărât ca Sf. Andrei să fie socotit ocrotitorul Dobrogei.
Între 1998-2002 au fost executate lucrările de construcţie la biserica mare, o adevărată catedrală împodobită la exterior cu mozaicuri impresionante şi la interior ardosită cu marmură, iar în anul 2006, biserica a fost sfinţită de către IPS Teodosie Petrescu.
În acest sfânt lăcaş se păstrează o părticică din moaştele Sfântului Apostol Andrei, sfânta relicvă fiind adusă din Grecia.
Parastas pentru eroii neamului
*Sâmbătă, 1 Decembrie, *la* ora 8.30*, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va oficia slujba parastasului la monumentul Eroilor căzuți în Primul Război Mondial, aflat în Cimitirul Central din Constanța.
Apoi, de la *ora 10.00*, în Catedrala Arhiepiscopală „Sf. Ap. Petru și Pavel”, ierarhul Tomisului va oficia slujba de Te-Deum la Ziua Națională a României.
Sfințire de catapeteasmă la biserica „Sf. Ilie” din Constanța
*Duminică,* *2 decembrie 2018*, de la *ora 8.15*, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va oficia slujba de sfințire mică a catapetesmei bisericii „Sfântul Ilie” din Constanța (Str. Viile Noi, nr. 38), urmată de săvârșirea Sfintei Liturghii arhierești.
Biserica „Sf. Ilie” a fost construită în anul 1935 de către comunitatea etnică germană, care a locuit în acest cartier până în anul 1940, când a emigrat definitiv în Germania. După plecarea etnicilor germani biserica a fost preluată de către Oficiul Naţional de Colonizare din cadrul Ministerului Agriculturii care a cedat-o Cultului Ortodox în anul 1939 şi, definitiv, cu acte în regulă, în anul 1947. Biserica a fost finalizată la exterior și modificată astfel încât să se preteze canoanelor Bisericii
Ortodoxe.
Pe data de 12 noiembrie 2006 s-a săvârșit Sfinţirea Mare a bisericii. Între anii 2009-2012, s-au construit clopotnița și pridvorul. Între anii 2014-2015, noul pridvor a fost împodobit cu pictură, realizată de către preot pictor Voicu Aureliu.
La începutul anului 2018, sfântul lăcaș a fost înnoit cu o catapeteasmă lucrată și sculptată în lemn de stejar, de către meșterul Ciprian Stoica din Bacău. De asemenea, în vara aceluiași an s-au efectuat lucrări la sistemul de încălzire, cel vechi fiind înlocuit cu unul în pardoseală.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii