Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu în legătură cu lipsa apei potabile în şcolile din Olt

Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu în legătură cu lipsa apei potabile în aproape o treime din școlile, din județul Olt, una din cauzele pentru care acestea nu dețin autorizație sanitară.

Sesizarea din oficiu vizează posibila încălcare a art. 34  și art. 47 din Constituția României privind dreptul la ocrotirea sănătății și nivelul de trai, potrivit unui comunicat.
 

Cotidianul Gazeta de Sud a publicat, în 28 august 2018, un articol, intitulat ,,Lipsa apei potabile, cea mai mare problemă pentru şcolile neautorizate”, în care se relata faptul că,,aproape o treime dintre unitățile școlare din Olt vor funcționa tot fără autorizație sanitară și în viitorul an școlar, conform situației centralizate la nivelul DSP Olt. Lipsa apei potabile este în fruntea listei deficiențelor”. În materialul de presă se mai menționa faptul că ,,problemele care împiedică DSP Olt să autorizeze localurile de școală din Olt sunt: lipsa sursei proprii de apă potabilă sau apă ce nu respectă parametrii de potabilitate (microbiologici şi/sau fizico-chimici); clădiri având componente de construcţie deteriorate (faţade, tavane, pereţi interiori, acoperişuri); mobilier şcolar degradat sau neadaptat ca dimensiuni la vârsta tinerilor aflaţi în pregătire; iluminat natural şi/sau artificial necorespunzător; microclimat necorespunzător în unitatea școlară; grupuri sanitare necorespunzătoare (deteriorate, număr insuficient de cabine WC, cabine WC pentru elevi neseparate pe sexe, lipsă grup sanitar personal didactic); lipsa sistemului de canalizare sau existenţa unui sistem de canalizare necorespunzător; lipsa platformelor betonate pentru colectarea reziduurilor solide; gard împrejmuitor incomplet sau inexistent.Dincele 146 de unitățișcolarerespinse de la autorizare, încazul a 66 dintreeleproblema mare este apa. 34 de școli nu au sursă de apă, nicipotabilă, nicinepotabilă, învreme ce 32, deși au apă, aceasta nu este înparametri de potabilitate impuși pentru consum. Îngrijorător este faptul că autoritățile se folosesc în mod constant, în ultimiiani, de scuza că școlile sunt cuprinse în planul de investiții. În acest an, dinceleneautorizate, mai mult de jumătate (60%) suntpeastfel de liste, pentru investiții prin Programul Național de Dezvoltare Locală, aspect menționat, de asemenea, șianultrecut.Înultimiizeceani, situația s-a schimbat, însă, foartemult. Astfel, în 2009 erau autorizate sanitar doar 45,21% dintreșcoli. Înanulurmător, 2010, 50,60% dintre școli figurau în evidențele DSP pe lista celor care nici măcar nu au solicitat autorizația sanitară de funcționare, pentru ca în 2015 să se atingăcea mai bună performanță – 72,62% școli autorizate din total, față de 70,89 în acest an”. În încheierea articolului se mai relata faptul că,,în mai puțin de zeceani, și numărul clădirilor în care se desfășoară activități instructiv-educative s-a micșorat, însă, mult (648 de școli supuse autorizării în 2009, 512 în 2018), prin comasarea multor școli din sate la cele de centru, uneori înregistrându-se chiar situații bizare în care copiii au fost mutați din clădiri de-abia renovate în altele care și acum așteaptă lucrările, din cauza scăderii drastice a numărului de elevi”.