„Carta Albă a turismului din România“, lansată la Constanța. Cine participă la eveniment (galerie foto)

La Constanța are loc astăzi lansarea lucrării „Carta Albă a turismului din România“. La eveniment participă Francois Coste, Florin Jianu, Decebal Făgădau, Ivan Patzaichin, Mircea Titus Dobre, Dr. Mohammad Murad, Nicolae Demetriade, Octav Dura, Anca Nedea, Călin Matei, Corina Martin, Călin Ilie, Alexandru Petrescu, Dragoş Răducan, Nicolae Bucovală, Guven Gungor și Răzvan Pirjol. 

La eveniment era invitat și ministrul Turismului, Bogdan Trif, dar în locul acestuia participă secretarul de stat al ministerului Turismului, Cristina Cârteață. 

”Peste 600 de respondenți au participat la elaborarea studiului care a stat la baza "Cartei Albe a Turismului din România", a punctat CEO Groupama, François Coste. 

”Turismul este un domeniu de creștere. Poate să devină un motor de dezvoltare a țării, iar Constanța este locul potrivit pentru a face această lansare”, a spus Florin Jianu, președintele Consiliuliui Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România. 

Primarul Constanţei, Decebal Făgădău, nu a ajuns la evenimentul de lansare a barometrului, însă organizatorii au precizat că o să ajungă un reprezentant din cadrul municipalităţii. Discuţiile au fost libere, Florin Jianu prezentând studiul punctual pe principalele domenii abordate. În total au fost 621 de respondenţi care şi-au adus aportul la barometrul creat de către firma de asigurări din România.

Moderatorul evenimentului de la Constanţa a fost Iulian Gorpoşilă, vicepreşedinte al CNIPMMR, implicat în activitatea întreprinderilor mari şi mijlocii din Constanţa. El a punctat că barometrul prezentat în amănunt în faţa invitaţilor de către Florin Jianu va genera noi politici publice în turism.

"Toate politicile publice pe care Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mari şi Mijlocii din România le-a propus decidenţilor politici au fost rezultanta unor studii extrem de bine aprofundate, precum acesta de astăzi. De fiecare dată am venit cu soluţii pertinente pentru a prezenta decidenţilor politici cea mai bună direcţie de urmat. Astăzi, Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional va prezenta o sinteză a acestui barometru din turismul din România. Acest nou început va genera noi politici publice cel puţin în domeniul turismului", a punctat Iulian Gropoşilă, vicepreşedintele CNIPMMR, moderatorul evenimentului.

 Fostul ministru al Turismului, Florin Jianu, actual preşedinte CNIPMMR, a precizat că a rămas ataşat de domeniul turismului după funcţia guvernamentală. Constanţa este locul ideal în perspectiva lui Jianu pentru a fi centrul de pornire al motorului de dezvoltare a turismului românesc, iar Carta Albă a Turismului este baza ştiinţifică pentru a susţine acest lucru.

"Atunci când am venit ministru al Turismului nu am crezut că voi rămâne atât de ataşat de domeniu. Încercăm să ne aducem contribuţia umilă la ceea ce înseamnă politicile publice şi la ceea ce înseamnă profesionalizarea în acest domeniu. Este nevoie de a merge mai direct pe diverse zone. Domeniul turismului este unul cu un potenţial uriaş, un domeniu care prin politici publice, care deja au fost implementate sau care trebuie să fie implementate în România. Cercetările ştiinţifice sunt baza oricărei politici publice de succes. Nu putem să solicităm să avem o politică publică fără o analiză de impact înainte şi fără o analiză de impact post, să vedem ce s-a întâmplat", a adăugat Jianu.

Printre constatările regăsite în "Carta Albă a Turismului" se numără: veniturile şi numărul de turişti sunt în continuă creştere de la an la an, aproximativ 70% dintre respondenţii unităţilor de cazare previzionând o creştere, în anul 2018 faţă de 2017. la aceşti indicatori, cel mai important factor pozitiv asupra afacerior îl reprezintă numărul turiştilor repetitivi. rata medie de revenire a turiştilor fiind de 51%. De asemenea, unităţile de cazare îşi doresc dezvoltarea unor servicii suplimentare pentru turişti şi extinderea capacităţii de cazare, pentru obiectivul strategic principal de a-şi creşte profitul, iar cea mai folosită metodă de finanţare este autofinanţarea. Doar aproximativ 7% dintre respondenţi au indicat faptul că organizaţia lor a accesat la nivelul anului 2017 fonduri europene, în timp ce aproximativ 33% dintre respondenţi au indicat faptul că intenţionează să accesze în viitor aceste fonduri.