Curtea Constituţională a României Legea de desecretizare a hotărârii CSAT referitoare la protocoale este neconstituțională

Curtea Constituţională a României a admis, miercuri, sesizările președintelui Klaus Iohannis, ale PNL, USR și ÎCCJ în legătură cu Legea privind declasificarea unor documente, au declarat, pentru Agerpres, oficiali ai CCR. Legea inițiată de Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu privind desecretizarea hotărârii CSAT care a stat la baza protocoalelor SRI avea ca miză revizuirea deciziilor judecătorești în dosare în care au fost instrumentate probe obținute în baza acestor protocoale.
 
Judecătorii Curții au decis, cu unanimitate de voturi, că decizia privind declasificarea hotărârii CSAT 17/2005 trebuia să fie făcută nu printr-un proiect de lege adoptat de către Parlament, ci printr-o hotărâre a Guvernului, au explicat surse juridice.

Pe 7 decembrie, preşedintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu Legea care prevede declasificarea hotărârii CSAT, care a stat la baza protocoalelor cu SRI, iniţiată de Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu.

De asemenea, pe 20 noiembrie, CCR a fost sesizată, cu două obiecţii de neconstituţionalitate, de către PNL-USR şi de către ÎCCJ, asupra Legii privind declasificarea unor documente, respectiv a hotărârii CSAT care a stat la baza protocoalelor SRI cu instituţii din sistemul judiciar.
 
Legea pentru declasificarea hotărârii CSAT nr. 17/2005 privind combaterea corupţiei, adoptată de Camera Deputaților în 14 noiembrie, prevede că odată cu intrarea în vigoare a actului normativ se vor desecretiza toate protocoalele și acordurile de colaborare și cooperare încheiate între instituțiile statului român, Serviciul Român de Informații, Direcția Națională Anticorupție, DIICOT, CSM și Parchetul General.
Documentele la care se referă proiectul sunt centralizate de Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI şi pot fi consultate de persoanele interesate la sediul acesteia. Acest drept se exercită la cerere şi constă în studierea nemijlocită a documentelor şi eliberarea de copii după acestea.

În plus, lucrătorii din SRI sau din alte instituții care aduc la cunoștința comisiei pentru controlul SRI din Parlament documente având ca temei această hotărâre CSAT vor scăpa de orice fel de răspundere.

Persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de aceste documente au posibilitatea, în termen de 3 ani (în forma inițială termenul era de 6 luni - n.r.) de la intrarea în vigoare a legii să se adreseze instanțelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor și libertăților fundamentale și repararea prejudiciului suferit.


Cauzele în care au fost pronunțate hotărâri definitive și în care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale, în perioada de existență a documentelor prevăzute la articolul 1 și până la intrarea în vigoare a prezentei legi, sunt supuse revizuirii. Competența revine primei Instanțe care a soluționat fondul cauzei.

În textul contestației la CCR, președintele motivează că a fost încălcat principiul bicameralismului și că Parlamentul nu instituie o categorie de informații pentru care ar fi aplicabilă o altă procedură de declasificare, ca situație de excepție de la regula generală, ci decide el însuși declasificarea.
 
Potrivit Președinției, Hotărârea CSAT a cărei declasificare se prevede în legea criticată nu poartă marcajul vreunei clase sau nivel de secretizare - potrivit Legii nr. 182/2002 - și, în consecință, nu pare a fi susceptibilă de declasificare.
 
În plus, nu se ține cont de punctul de vedere al CSAT.
 
În sesizare se mai arată că legea "încalcă standardele privind calitatea legilor referitoare la claritate, precizie și predictibilitate, deoarece nu identifică în concret documentele pe care le declasifică, menționând generic faptul că declasifică toate documentele care conțin informații clasificate având ca temei sau sunt încheiate în conformitate ori în baza Hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Țării nr.17/2005".

 
La 16 ianuarie, Curtea Constituțională a mai dat o decizie importantă privind protocoalele SRI, având ca miză rejudecarea dosarelor. Judecătorii au admis atunci sesizarea PSD și a constatat "existența unui conflict juridic de natură constituțională "generat de încheierea între Ministerul Public - Parchetul ICCJ și SRI a Protocolului nr 00750 din 4 februarie 2009 precum și exercitarea în mod necorespunzător a controlului parlamentar asupra activității SRI".
 
CCR a decis că instanțele judecătorești vor stabili, pentru dosarele în curs de judecată și a căror instrumentare s-a făcut și pe baza protocoalelor semnate cu SRI, "în ce măsură s-a produs o încălcare a dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală".