Ce minciuni au spus politicienii în 2010

n 2010, România a înregistrat creștere economică, salariile au fost reduse doar pentru șase luni, TVA-ul nu a crescut, iar oferta ”2 în 1” a început să se aplice și în Parlament. Cel puțin, asta este imaginea României desprinsă din afirmațiile fără acoperire în viața reală ale politicienilor.

La începutul ”anului marilor sacrificii”, premierul Emil Boc spoia în Parlament, cu ocazia dezbaterilor pe buget, o imagine economică mai mult decât optimistă pentru România lovită de criză, anunțănd o inflație de doar 3,7% la finalul anului și o creștere economică de 1,3%.

"În primele două trimestre nu ne putem aştepta la creştere economică, vom avea la anul un deficit de 5,9%. Am orientat resursele bugetare spre investiţii şi plata obligaţiilor statului. Nu vor creşte impozitele şi taxele în 2010, cota unică de 16% rămâne nemodificată. TVA rămâne neschimbat. În 2010 nu se majorează CAS. Profitul reinvestit nu se impozitează. 6,5% din PIB pleacă spre investiţii. Şomajul nu va fi mai mare în acest an, chiar dacă vom începe cu o creştere la început.  Inflaţia va fi mai mică, de 3,7%. Vom încheia anul cu plus 1,3 creştere economică", a declarat Emil Boc, în ianuarie 2010, în discursul său din debutul dezbaterilor pe tema proiectului legii bugetului de stat din Parlament.

Când se referea la creștere economică, premierul vorbea, cel mai probabil despre finalul lui 2011, și asta doar dacă suntem norocoși, pentru că prognoza Fondului Monetar Internațional (FMI) pentru finalul acestui an, realizată în octombrie, vorbește despre o scădere 1,9% a economiei, în timp ce inflația ar putea atinge 5,9% până la finalul anului.

”Nu vom umbla la taxe”...de mai mult de zece ori

Pentru ca afirmația despre inflație să devină o minciună notorie, guvernanții au dat și ei o mână de ajutor atunci când au decis majorarea TVA de la 19% la 24%, asta după ce aprope că juraseră că nu vor umbla la taxe.

Vasile Blaga declara în iunie, pe vreme când era ministru de Interne în cabinetul Boc, că are convingerea că nu vor crește taxele, iar, dacă totuși se va întâmpla acest lucru, Guvernul ar trebui să-și dea demisia. Improbabilul s-a întâmplat, și singurul care și-a dat demisia a fost chiar Vasile Blaga, dar din cu totul alte rațiuni decât cele legate de politica fiscală

"Eu am convingerea că nu vom crește taxele. Ce ar însemna să creștem taxele? Situația va fi mult mai dificilă, după aprecierile Comisiei de prognoză peste 50.000 de firme ar da faliment, dacă ne gândim la faptul că nu ar mai refinanța nimeni societățile comerciale care funcționează", a spus Blaga la Pro Tv.

Întrebat dacă Guvernul ar trebui să demisioneze în cazul în care se va ajunge totuși la situația în care taxele trebuie majorate, Blaga a spus un ”Da” convingător.

"Da, sunt convins că da, pentru că până la urmă venim cu un pachet de măsuri analizat cu experți din BNR, cu specialiști din societatea civilă, de la Academie din Guvern, cu specialiștii partidului și am ajuns la concluzia asta", afirma ministrul democrat-liberal în iunie.

Realitatea este, însă, cu totul alta. 2010 este, de fapt, anul în care România a adus cele mai multe modificări la Codul Fiscal: zece.

Ultima variantă presupune majorarea unor accize, introducerea taxei de intrare în cazinou și eliminarea impozitului pe câştigurile realizate din jocurile de noroc. Printre alte modificări se numără și reducerea cotei de cheltuieli deductibile calculată la drepturile de proprietate intelectuală la 20% din venitul brut, față de 40% în prezent. Și veniturile care provin din crearea unor lucrări de artă monumentală, cota de cheltuieli deductibile a fost redusă de la 50% la 25%.

Astfel, cota de impozit pe venitul brut a urcat de la 9,6% la 12,8%.

Astfel, în urma adoptării OUG 58/2010, persoanele care au venituri din activități independente au început să pletească, din iulie, contribuții de asigurări sociale individuale similare celor achitate de orice angajat, de 16,5%.

Pentru majorarea Taxei pe Valoare Adăugată (TVA) de la 19% la 22%, Guvernul are o explicație: Curtea Constituțională a decis că reducerea cu 15% a pensiilor este neconstituțională. Prin urmare a trebuit căutată o alternativă pentru a mai aduce niște bani la buget.

Măsurile de austeritate se încheie pe 31 decembrie 2010 - o promisiune contrazisă de Legile salarizării

Reducerea veniturilor românilor ne duce la o altă minciună a guvernanților.

În mai, când președintele Traian Băsescu anunța reducerea salariilor bugetarilor cu 25% și veniturile pensionarilor cu 15%, se preciza că aceste dure măsuri de austeritate vor dura până pe 31 decembrie 2010.

Tot atunci, șeful statului promitea că ajutorul pentru persoane cu handicap şi indemnizaţia pentru copii "nu vor fi atinse", toate celelalte subvenţii fiind un subiect de "analiză, reducere sau anulare". Cu toate acestea, la nici o lună, indemnizația pentru copii a fost tăiată cu 15%.

Șeful Executivul declara, pe 4 august, în urma unei ședințe de Guvern că ” în lege se spune foarte clar: până în 31 decembrie 2010”, răspunzând unei întrebări a unui jurnalist dacă reducerea salariilor este o măsură temporară.

În realitate, legile salarizării, proaspăt asumate de Executiv, consfințesc reducerile salariale, deoarece creșterea cu 15% anunțată pentru 2011 se face prin raport la câștigurile din octombrie 2010, deci reduse.

UNPR părăsește coaliția doar declarativ

2010 nu a fost anul în care au mințit doar democrat-liberalii. Grupul independenților, transformat peste noapte în partid politic, Uniunea Națională pentru Progresul României (UNPR), s-a remarcat și el printr-o serie de afimații fără acoperire.

Prima a fost lansată de președintele partidului, fost social-democrat, Marian Sârbu. Acesta afirma, tot în iunie, că dacă tăierile veniturilor românilor nu vor fi temporare, formațiunea politică pe care o conduce se va retrage de la guvernare.

"Dacă măsurile Guvernului nu sunt temporare, ieşim din această coaliţie", a declarat Marian Sârbu, în iunie, la Realitatea Tv. Cinci luni mai târziu UNPR face încă parte din coalița de guvernare și a ales să nu susțină nicio moțiune de cezură inițiată de Opoziție împotriva Guvernului Boc, nici chiar pe cele două care atacă Legile salarizării.

Și pentru că tot am ajuns la UNPR, nu putem ignora amenințarea cu demisia a ministrului Apărării, Gabriel Oprea, membru al acestei formațiuni politice formată, în principal, din foști PSD-iști trecuți de partea PDL-ului.

Oprea amenința în octombrie cu demisia dacă pensiile militarilor vor scădea în urma recalculării pensiilor speciale. Ulterior, această afirmație a fost nuanțată: va demisiona dacă vor scădea pensiile mai mici de 3.000 de lei.

"Mi-am pus cariera politică în joc în momentul în care am făcut o declaraţie acum trei săptămâni, o lună, împreună cu doamna general Lupu, care reprezintă finanţele din Ministerul Apărării, şi în care am spus clar, cu date concrete, că pensiile de la 30 milioane în jos, care reprezintă aprox. 92,35%, nu scad. Dacă scad, îmi dau demisia. Ca să fie clar", afirma ministrul Apărării, Gabriel Oprea.

Legea pensiilor și Parlamentul ”2 în 1”

Modalitatea în care a fost adoptată Legea pensiilor în Parlament face că toate aceste minciuni politice să pară apă de ploaie. Trecerea acestei legi a impus în Parlament legea ”2 în 1”, specifică detergenților.

Deși, în sală erau prezenți doar 80 de senatori și deputați, deoarece Opoziția părăsise sala de plen, iar unii dintre parlamentarii Puterii au tras chiulul, legea a fost adoptată cu 170 de voturi „pentru”, 2 „împotrivă" şi 3 „abţineri". Pentru adoptarea legii, democrat-liberalii aveau nevoie de 168 de voturi favorabile. 

De altfel, ”Adevărul” a scris, în septembrie, cum PDL a trecut în grabă zeci de articole şi amendamente la Legea pensiilor, anunţând o prezenţă diferită de cea arătată de înregistrarea video. De la defectarea sistemului electronic şi până la votul final, 66 de voturi au fost fraudate de preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase.

La ora 22.35, ultima oară când a funcţionat sistemul electronic de vot la controversata şedinţă din 15 septembrie, în sală erau 115 deputaţi. La nici câteva minute, la propunerea liderului de grup al PDL de a se folosi votul prin ridicare de mână, Anastase anunţa 137 „pentru", un vot „împotrivă" şi 15 „abţineri". Adică 153 de parlamentari prezenţi.

Din acel moment și până la finalul ședinței, Roberta Anastase, președinta Camerei Deputaților, secundată de secretarul Camerei, Sever Voinescu, a trecut zeci de articole afirmând că în sală se aflau peste 160 de persoane, deși, potrivit înregistrărilor video, circa 80 de persoane se aflau pe durata acelei ședințe în sala de plen.

La votul unui amendament, Anastase a anunţat din inerţie chiar 260 de voturi „pentru", după ce la votul anterior consemnase 160. (Valentina Deleanu).

Recunoașterea minciunii

Momente de maximă sinceritate au avut, de-a lungul lui 2010, doi dintre miniștrii cabinetului Boc: Sebastian Vlădescu, șef la Finanțe, și Radu Berceanu, întâiul transportator al țării. Ambii oficialii au părăsit fotoliile ministeriale la remanierea guvernamentală din toamnă.

"Ştim ce să facem, în niciun caz acum cu incompetenţa nu are legătură cu acest Guvern şi decât să minţim încă şase luni le spunem românilor adevărul", declara Vlădescu în plenul Parlamentului, la asumarea răspunderii Executivului pe măsurile de austeritate.

Primul care a recunoscut că românii au fost minţiţi în legătură cu situaţia economică gravă în care se află ţara a fost, însă, Radu Berceanu, fostul ministru al Transporturilor.

"Nu neapărat că v-am minţit, dar nu neapărat politicienii au dorit să arate chiar toate feţele situaţiei, aşa cum a evoluat ea. Fiecare formulă politică ce s-a succedat, probabil că şi-a închipuit sau a sperat că lucrurile or să se îndrepte, că ea, acea formulă politică, va reuşi să mai îndrepte, să mai estompeze. Nu cred că e un lucru care s-a întâmplat în România şi nu s-a întâmplat în alte ţări", a afirmat Berceanu în cadrul unei interviu pentru Pro Tv.

Ascunderea situaţiei reale este, în opinia lui Radu Berceanu, o "minciună prin omisiune".

"Practic, minciuna la care vă referiţi a fost o minciună prin omisiune. Adică n-a existat un partid atât de «sinucigaş» - cum nici în alte ţări nu cred că sunt asemenea partide «sinucigaşe» - care în campania electorală sau oricând, dacă pot să n-o facă, doar aşa, pentru dorinţa de a arăta că sunt «sinucigaşe», să iasă şi să spună că este extraordinar de rău şi că ne ducem spre prăpastie", a declarat ministrul în cadrul unei emisiuni TV.

Potrivit presei, Berceanu a fost tras e urechi pentru sinceritatea sa chiar de şeful statului și a părăsit ministerul la scurt timp.