Ce "mistere" se ascund in spatele arestarilor preventive din Romania?

Arestarea lui Sorin Ovidiu Vintu a starnit valuri de patima, nemultumire, frustrare si nervozitate pe ecranele a doua dintre televiziunile de stiri. Rand pe rand, si-au dat cu presupusul despre oportunitatea acestei masuri o multime de jurnalisti, oameni de afaceri, politicieni si analisti mai mult sau mai putin priceputi in domeniul justitiei, dar apropiati omului de afaceri.

Opiniile au fost, in marea lor majoritate, foarte vehemente, iar argumentele mai mult de natura sa starneasca simpatia fata de cel ajuns in spatele gratiilor decat sa limpezeasca lucrurile. Adrian Paunescu a vorbit despre inteligenta si harul lui SOV, iar avocata Paula Iacob si-a exprimat stupefactia fata de arestarea lui, dat fiind ca, dupa cum a explicat ea insasi, omul de afaceri nu a violat, nu a ucis si nu a jefuit.

In conditiile in care, in ultimii ani au fost numeroase scandalurile mediatice in care diverse personalitati au fost arestate preventiv, uneori noaptea, sub diverse acuzatii, fara ca in mass-media sa se explice foarte clar pe ce s-au intemeiat aceste decizii, am cerut lui Cristi Danilet, judecator la Oradea si presedinte al organizatiei SoJust, cateva explicatii menite sa ii lamureasca pe simplii cetateni si sa ii fereasca de eventualele manipulari.

Cazuri si cazuri

Acuzat de infractiunea de lipsire de libertate, in aprilie 2009, Gigi Becali a stat doua saptamani in arest preventiv si a iesit dupa recurs, in uralele simpatizantilor. Considerat de unii o victima a justitiei, Becali a castigat simpatia multor alegatori, care l-au votat apoi europarlamentar.

Acuzat de santaj, in iunie 2010 patronul OTV Dan Diaconescu a fost arestat preventiv, dar eliberat dupa 4 zile, in urma recursului. Jurnalistului i s-a interzis in mod explicit sa discute despre cazul sau in mass-media.

Pe 29 august, asistenta Florentina Carstea de la Maternitatea Giulesti a primit mandat de arestare preventiva pentru 29 de zile, acuzata fiind de ucidere din culpa, dupa ce 11 bebelusi au cazut victime unui incendiu izbucnit in salonul pe care aceasta trebuia sa il supravegheze. Recursul a fost respins.

In aprilie 2010, interlopul George Daniel Uta nu a putut fi arestat pentru ca iubita sa, pe care o snopise in bataie in raza unei camere de supraveghere, si-a retras plangerea. Dupa cateva luni, in septembrie, Uta a lovit un politist cu o sticla in cap, bagandu-l in coma. Acum este arestat preventiv pentru 29 de zile.


In martie 2010, in premiera in Romania, un senator este arestat preventiv. Catalin Voicu (PSD) a ajuns in spatele gratiilor, la fel si ceilalti inculpati din dosarul sau, oamenii de afaceri Marius Locic si Costel Casuneanu, dar si judecatorul Florin Costiniu. Catalin Voicu se afla si acum in arest, mandatul sau fiind prelungit de la termen la termen, ceilalti sunt judecati in stare de libertate.

Sunt 5 cazuri total diferite care nasc o multime de intrebari. De ce nu s-a aflat Uta inca de la inceput in spatele gratiilor? De ce a fost arestata asistenta de la Maternitatea Giulesti, ce pericol prezenta ea? De ce Catalin Voicu este si acum in inchisoare? Sunt intrebari la care incercam sa gasim raspunsuri, la nivel teoretic, intr-un scurt interviu acordat de judecatorul Cristi Danilet.

Rep.: Ce trebuie sa contina dosarul cu care procurorii se prezinta in fata judecatorului pentru a cere arestarea preventiva a unui suspect?

Potrivit legislatiei romane, care corespunde si prevederilor CEDO, atunci cand arestezi o persoana nu iti trebuie neaparat probe despre faptele savarsite, ci sunt suficiente indiciile, informatii intemeiate pe realitate, cum ca acesta a savarsit sau pregateste savarsirea unei infractiuni.


De exemplu, un dialog inregistrat despre savarsirea unei infractiuni poate sta la baza unei arestari. Judecatorului trebuie sa i se aduca la cunostinta nu intotdeauna o proba, poate sa fie si un indiciu. Probele inseamna mult mai mult, si trebuie administrate in cursul procesului penal - cum ar fi declaratii de martori, inscrisuri, de exemplu extrase cu privire la conturi din banci.

Rep.:Cu ce scop este arestat preventiv un suspect pentru 29 de zile?

In conformitate cu articolele 136 si 148 din Codul de Procedura Penala, scopul arestarii unei persoane este acela de a asigura buna desfasurare a procesului penal ori pentru a se impiedica sustragerea invinuitului sau inculpatului de la urmarirea penala, de la judecata ori de la executarea pedepsei.

Art. 148: Conditiile si cazurile in care se dispune arestarea inculpatului

(1) Masura arestarii preventive a inculpatului poate fi luata daca sunt intrunite conditiile prevazute in art. 143 si exista vreunul dintre urmatoarele cazuri:

a) inculpatul a fugit ori s-a ascuns, in scopul de a se sustrage de la urmarire sau de la judecata, ori exista date ca va incerca sa fuga sau sa se sustraga in orice mod de la urmarirea penala, de la judecata ori de la executarea pedepsei;
a1) inculpatul a incalcat, cu rea-credinta, masura obligarii de a nu parasi localitatea sau tara ori obligatiile care ii revin pe durata acestor masuri;
b) exista date ca inculpatul incearca sa zadarniceasca in mod direct sau indirect aflarea adevarului prin influentarea unei parti, a unui martor sau expert ori prin distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de proba;
c) exista date ca inculpatul pregateste savarsirea unei noi infractiuni;
d) inculpatul a savarsit cu intentie o noua infractiune;
e) exista date ca inculpatul exercita presiuni asupra persoanei vatamate sau ca incearca o intelegere frauduloasa cu aceasta;
f) inculpatul a savarsit o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani si exista probe ca lasarea sa in libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea publica.

As vrea sa fie clar ca atunci cand o persoana este arestata, nu inseamna ca e si vinovata pentru savarsirea infractiunii respective. Daca s-ar sti cu certitudine ca e vinovata, ar trebui deja aplicata pedeapsa, or aceasta ar inseamna finalizarea procesului. Insa, atunci cand o persoana este arestata preventiv, procesul este inca in derulare si presupune desfasurarea activitatilor legale de strangere si administrare de mijloace de proba.

De exemplu, daca cineva e prins cu un cutit in mana plin de sange langa victima, e normal sa fie retinut pe loc si probabil arestat, caci sunt indicii evidente ca a savarsit un omor. Insa dupa ce este el audiat, dupa ce sunt ascultati martorii sau vizualizata o filmare, deci dupa ce administreaza probe, organele judiciare pot ajunge la concluzia ca insusi respectivul fusese atacat mai intai de victima care l-a amenintat cu cutitul, cu care s-a luptat si a ucis-o fara a avea alta solutie de scapare. Asadar e legitima aparare si, desi autorul a savarsit o fapta penala, el nu poate fi sanctionat, dar pana s-a ajuns la aceasta concluzie el a stat in arest

Arestarea preventiva poate fi decisa de judecator atunci cand exista indicii ca inculpatul fie influenteaza martorii, fie face presiuni asupra victimei pentru ca acestia sa nu declare adevarul organelor judiciare, fie incearca sa fuga din tara pentru a scapa de proces, fie incearca sa ascunda probe, de exemplu ascunde arma crimei sau face transferuri oculte de sume de bani primite in urma unor vanzari de bunuri ilicite sau da mita la banca ca sa nu se spuna date despre conturile respective. In concluzie, o sustragere sub orice forma de la raspunderea pentru infractiunea comisa.

Cand vin sa ceara arestarea, procurorii spun "Noi mai avem nevoie de probe in dosar. Dar pentru ca avem greutati in desfasurarea normala a procesului, avem nevoie de persoana respectiva in stare de arest".

Pe de alta parte, de regula, in dosarele foarte complicate, altfel pot fi luate declaratii unei persoane in stare de arest, care este mult mai dispusa sa colaboreze cu anchetatorii, decat cu o persoana aflata in libertate. Sigur, asta nu inseamna ca toti suspectii trebuie arestati pentru a da declaratii. Ci doar daca in cursul urmaririi penale procurorii au suficient de multe indicii ca cineva incearca sa comita acte prin care se poate ingreuna procesul penal, asa cum am aratat mai sus

Arestarea preventiva e masura eceptionala prin care se previne deturnarea desfasurarii normale a procesului penal, aceasta e definitia.

Rep.: Ce inseamna pericol pentru ordinea publica?

Cea mai discutabila este prevederea de la litera "f" din articolul 148, cea referitoare la motivul de arestare pentru faptul ca lasarea in libertate a suspectului ar reprezenta pericol concret pentru ordinea publica. El se aplica nu doar in cazul violurilor, talhariilor, jafurilor, ci si pentru orice infractiuni sanctionate aspru de lege daca lasarea in libertatei reprezinta un pericol real si concret pentru tulburarea ordinii publice.

Un exemplu: o infractiune care a cauzat pagube mari unor sute de persoane sau infractiuni violente comise in sanul unor comunitati mici genereaza o nemultumire nu doar victimelor, ci si altor segmente de populatie, care sunt tentate sa isi faca dreptate singure. Poate chiar fac pregatiri in acest sens. Lasarea in libertate a autorului poate genera tocmai astfel de actiuni, asa ca se analizeaza daca nu cumva, odata lasat suspectul in libertate, victimele sau familiile lor se vor razbuna, sau daca populatia nu s-ar afla intr-o stare de insecuritate majora.

De multe ori ma uit la televizor si raman inmarmurit cand se spune: "De ce l-au arestat daca nu prezinta niciun pericol ?" Pericolul social reprezentat de inculpat nu este decat un element din cadrul notiunii de pericol pentru ordinea publica, uneori este vorba despre necesitatea de a preintampina nemultumirile de ordin social ale unui grup mare de persoane.

Rep.: De ce se fac atat de multe arestari preventive noaptea ?

Da, avem o problema, toata lumea se intreaba de ce se aresteaza noaptea. Este simplu. In marea majoritate a cazurilor, politia ii retine pe suspecti in timpul zilei, iar masura retinerii, pentru 24 de ore, expira a doua zi dimineata. Legea spune foarte clar ca trebuie sa vii cu propunerea de arestare inainte de a expira retinerea.

Daca retinerea ar fi ca in SUA, pe 72 de ore, atunci procurorul sau politistii ar astepta ca judecatorul, inculpatii, avocatii sa doarma, si a doua zi dimineata cand toata lumea e fresh sa vina si sa se dezbata cazul.

Or la noi e o problema grava de Constitutie si aproape neintalnita in alte state civilizate. Masura retinerii este pe un timp foarte scurt.

In cele 24 de ore, procurorul si politistul trebuie in primul rand sa il aduca fizic pe inculpat in fata instantei. Inchipuiti-va ca il retin la Satu Mare si dosarul este de competenta Parchetului General, este nevoie de cateva ore bune pentru a-l aduce pe suspect.Ce urmeaza? Sa te audieze politistul, sa te audieze procurorul, sa caute avocati, sa se faca actele procesuale, sa se scrie efectiv propunerea, sa se trimita totul la instanta, sa aiba judecatorul timp sa studieze dosarul, dosarul sa ajunga si la avocat. Totul in 24 de ore. Este o mare problema si Constitutia ar trebui modificata, iar perioada de retinere sa fie marita.

Avem si o mare problema cu legislatia, care are de multe ori carente. De exemplu, daca in noaptea retinerii avocatii recuza judecatorul, acesta trebuia sa iasa din sala, sa dea telefon la alt judecator care trebuie sa vina in locul lui sa judece cererea de recuzare, sa se stabileasca un alt judecator sau acelasi care sa reintre in sala, iar daca expira cele 24 de ore suspectul trebuie sa fie pus in libertate.

Esti fortat ca judecator de niste dispozitii legislative care sunt aberante. In plus, abuzurile procesuale din partea apararii, a avocatilor, sunt foarte multe, chichitele avocatesti sunt foarte multe si tu esti fortat sa judeci intr-un mod alert, uneori si noaptea.

Dar as vrea sa mai amintesc un lucru: faptul ca procurorul solicita arestarea nu obliga in vreun fel judecatorul de a lua automat aceasta masura. Judecatorul poate admite propunerea, dar o si poate respinge si, daca este cazul, sa impuna suspectului sa nu paraseasca tara sau doar localitatea. Ulterior, daca acesta este arestat preventiv, judecatorul poate decide liberarea sub control judiciar sau pe cautiune - adica ramane sub puterea unei masuri preventive, insa o executa in libertate, fiind la nevoie la dispozitia organului judiciar.

Rep.: E adevarat ca se fac presiuni politice asupra justitiei?

Presiunile politice sunt si au existat intotdeauna in dosarele importante, care au implicat oameni politici, oameni de afaceri. Presiunile exista, dar judecatorul tocmai prin aceasta se remarca, prin faptul ca rezista oricaror forme de presiune, inclusiv cea mediatica.

Prin media se exercita presiunea politica, nu va inchipuiti ca se mai dau telefoane in mod direct. Contactele directe intre politicieni si judecatori sunt foarte rare, in general, presiunile se exercita prin media. In acest sens, judecatorii noi, intrati in magistratura dupa Revolutie, sunt cei mai buni, in sensul ca rezista la astfel de presiuni, nu mai exista retelele care erau altadata in justitie, s-au schimbat multe lucruri.

Exista o nefireasca presiune mediatica. Nu este corect ca toata lumea sa isi dea cu parerea despre un caz pe care nu l-au vazut in intregime, chiar daca exista scurgeri de informatii din dosar. Oamenii care comenteaza la televizor ajung in acest fel sa cladeasca neincrederea in justitie. Nimeni nu vede dosarul, dar toti isi dau cu parerea.

Unii, care nu au nicio legatura cu justitia, vin la televizor si spun: "Pe asemenea infractiuni nu se aresteaza, de regula". De unde stiu ei, au facut vreo statistica?

Sau multi vin si spun: "Il cunosc pe cutare, e un baiat bun, cum isi permite judecatorul sa il aresteze?" Nu are nicio importanta ca suspectul e baiat bun. Daca e, o sa i se dea probabil o pedeapsa mai mica.

Noi vorbim de fapte concrete care sunt probate in dosare. Iar ce este in totalitate la dosar stiu numai procurorul, politistul si judecatorul, nu iese in media, chiar daca unele informatii se mai scurg pe surse.

Nu e corect ca cei care nu sunt specialisti in drept sau care nu au vazut dosarul sa spuna public ca o persoana trebuie sau nu arestata. Justitia nu se poate face la cererea populatiei. O hotarare buna poate sa nu fie una populara. Ar fi un mare pericol pentru independenta justitiei ca judecatorii sa resimta presiunea maselor si sa dea solutiile numai pentru a nu fie ei cei criticati.

Concluzii

"O persoana nu este arestata preventiv pentru ca e vinovata de infractiunea de care este acuzata; pentru aceasta va fi condamnata, pe baza probelor, la sfarsitul procesului. Arestarea preventiva doar previne deturnarea desfasurarii normale a procesului penal, aceasta e definitia", explica judecatorul Cristi Danilet.

Ce ar trebui sa intelegem de aici ? In primul rand ca ideea ca o persoana cumsecade nu trebuie sa fie arestata preventiv doar pentru ca este cumsecade (cazul asistentei de la Giulesti) sau pentru ca ar fi comis fapta in urma cu mult timp (cazul Dan Diaconescu) este total gresita. Judecatorul poate decide arestarea preventiva a persoanei in cauza din foarte multe ratiuni (suspectul incearca sa influenteze martorii, sa fuga din tara, sa ascunda probe, risca sa fie supus oprobiului public -cazul directoarei Bancii Credit Europe Bank Brasov, etc), toate aceste considerente regasindu-se apoi in motivarea deciziei sale, care este facuta publica.

In al doilea rand, politicienii care se ocupa de revizuirea Constitutiei ar trebui sa aiba in vedere largirea termenului de 24 de ore pentru perioada retinerii, pentru a permite magistratilor sa aiba toate conditiile necesare luarii unei decizii corecte si pentru a se evita arestarile nocturne, atat de blamate de opinia publica.

Pe de alta parte, ar trebui interzisa ferm si prin lege presiunea media asupra justitiei, de orice natura ar fi ea. Nu ar trebui sa fie permis ca avocatii suspectilor arestati preventiv sa vorbeasca in mass-media despre dosar si sa incerce sa manipuleze opinia publica in favoarea clientilor lor. De asemenea, ar trebui aspru sanctionate scurgerile de informatii din dosare, indiferent de sursa acestora.

Mass-media nu are acces la intregul dosar, motiv pentru care "datul cu parerea", sportul national favorit, este de-a dreptul nociv atunci cand este vorba despre justitie. Din pacate, am vazut analisti economici, poeti sau fosti sefi de la Loteria Romana dandu-si cu presupusul despre o arestare preventiva sau alta. Ar trebui sa inteleaga ca nu sunt nici suficient de bine informati si nici indreptatiti sa o faca, pur si simplu pentru ca nu au pregatirea de specialitate necesara.

Sursa: Ziare.com