Ce schimbări a adus 1 ianuarie 2018 Măsuri controversate. Ce crește și ce scade

Anul 2018 a început cu intrarea în vigoare a unor modificări legislative care afectează cea mai mare parte a populaţiei, dar şi mediul de afaceri, cele mai importante schimbări vizând trecerea contribuţiilor de asigurări sociale de la angajator la angajat, creşterea salariului minim brut pe economie la 1.900 de lei, reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10%, dar şi a cotei de contribuţie la Pilonul II de pensii, de la 5,1% la 3,75%. De asemenea, firmele în insolvenţă şi cele cu întârzieri la plata TVA sunt obligate să aplice sistemul “Split TVA”, iar pragul pentru veniturile microîntreprinderilor s-a dublat, la 1 milion de euro.

Principalele măsuri intrate în vigoare de la 1 ianuarie:

- Salariul minim brut pe economie creşte de la 1.450 la 1.900 de lei.

- Impozitul pe venit scade de la 16% la 10% pentru persoanele care obţin venituri din salarii, pensii, activităţi independente, însă pentru veniturile din dividende se menţine cota de impozitare de 5%.

- Cota de contribuţii la Pilonul II de pensii se reduce de la 5,1% la 3,75%, în condiţiile majorării salariilor, valoarea achitată fiind similară celei virate anul trecut.

- Plata contribuţiilor sociale (pensii şi sănătate) trece din sarcina angajatorilor în cea a angajaţilor, dar sumele sunt reţinute şi virate tot de către angajatori. Aceştia vor mai suporta doar o contribuţie asigurătoare pentru muncă, de 2,25% din fondul de salarii, care acoperă riscurile de şomaj, accidente de muncă, concediu medical şi creanţe salariale.

* Astfel, nivelul contribuţiilor calculate la un salariu brut scade cu 2 puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25%. Din acest cuantum, 35% este suportat de angajat, cu 25% pentru pensii şi 10% pentru sănătate.

* Pe de altă parte, angajatorii ar trebui să majoreze salariile brute cu circa 20% astfel încât veniturile nete ale angajaţilor să rămână neschimbate sau să compenseze această diferenţă cu sume reprezentând prime sau bonusuri.


* În cazul IT-iştilor, spre exemplu, care sunt scutiţi de la plata impozitului pe venit şi nu beneficiază de reducerea cotei de impozitare de la 16% la 10%, cheltuielile angajatorului s-ar suplimenta cu circa 6,5% pentru a păstra veniturile nete intacte. Ca urmare, Executivul va elabora o schema de ajutor de minimis prin Hotărâre de Guvern, cu un buget de 300 milioane de lei, pe trei ani, care să acopere costurile firmelor de IT cu mutarea contribuţiilor de la angajatori la angajaţi.

* Persoanele cu activităţi independente, precum avocaţi, jurnalişti, scriitori, notari sau medici, vor achita contribuţiile sociale calculate la nivelul salariului minim pe economie, nu raportate la sumele obţinute din activităţi, ca până acum.

* Cota pentru asigurările sociale de sănătate (CASS), stabilită de la 1 ianuarie 2018 la 10%, este datorată de persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau cu obligaţia de plată a contribuţiei.

* Este eliminată excepţia de la plata CASS pentru persoanele care au venituri din investiţii sau alte surse dacă obţin şi venituri din salarii sau pensii.


* Cei care nu sunt exceptaţi vor plăti CASS dacă obţin venituri anuale care însumează cel puţin 12 salarii minime (adică 22.800 lei, la un salariu minim de 1.900 lei), din una sau mai multe surse de venituri, precum activităţi independente, cedarea folosinţei bunurilor, din investiţii (dobânzi, dividende etc.), activităţi agricole, asocierea cu o persoană juridică sau din alte surse.

* Pentru aceste categorii de persoane, încadrarea în plafonul anual se realizează prin adunarea veniturilor pe tot anul realizate în anul fiscal precedent din activităţile enumerate anterior.

* Dacă plafonul de 22.800 de lei a fost depăşit, contribuabilul trebuie să depună ANAF, până la 31 ianuarie 2018, formularul 600, în care va bifa că a depăşit plafonul, urmând să achite contribuţia CASS pentru 2018 în valoare fixă de 2.280 lei, plătită în 4 tranşe trimestriale.

* Contribuţia se calculează prin aplicarea cotei CASS de 10% la plafonul echivalent a 12 salarii brute minime, de 22.800 lei. Termenele de plată pentru fiecare tranşă, în valoare de 570 de lei, sunt 26 martie, 25 iunie, 25 septembrie şi 21 decembrie 2018.

* Dacă, după însumarea veniturilor din activităţile enumerate obţinute în anul 2017, suma rezultată se situează sub plafonul minim, nu există obligaţia depunerii declaraţiei 600 şi nu se plăteşte CASS în anul 2018.

* În cazul repartizării de dividende în anii anteriori, pentru care a fost achitat impozitul, însă nu au fost ridicate de către asociaţi în anii respectivi, ci în anul 2017, suma depăşind plafonul de 22.800 de lei, contribuabilul nu va achita CASS pentru 2018, întrucât baza impozabilă fusese declarată anterior anului 2017.

- Angajaţii din sistemul public vor beneficia de vouchere de vacanţă, până la 30 noiembrie 2018, în cuantum de 1.450 de lei pentru fiecare salariat.

- Persoanele care părăsesc ţara pentru o perioadă mai mare de 180 de zile într-un an trebuie să anunţe Fiscul cu 30 de zile înainte de plecare, depunând un formular de rezidenţă fiscal, în caz contrar riscând amenzi.

- Indemnizaţia minimă de creştere a copilului se va majora de la 1.233 lei la 1.250 de lei, fiind schimbată raportarea acesteia la Indicele Social de Referinţă (ISR), în loc de salariul minim. Indemnizaţia minima e stabilită la echivalentul a 2,5 ISR, iar cea maximă la 8.500 de lei.

Cele mai importante măsuri pentru companii care se aplică de la 1 ianuarie:

- Pragul pentru microîntreprinderi în funcţie de venituri se majorează de la 500.000 de euro la 1 milion de euro, echivalent lei, raportat la cursul BNR din ultima zi a anului precedent. De asemenea, se abrogă toate excepţiile, precum cele privind ponderea activităţilor de consultanţă de maxim 20% sau anumite categorii de activităţi desfăşurate.

* Leul a încheiat anul 2017 la un curs de 4,6597 lei/euro, astfel că plafonul pentru micro în 2018 va fi de 4.659.700 lei.

* Microîntreprinderile vor fi impozitate tot cu 1% pentru cele cu minim un salariat şi cu 3% pentru cele care nu au angajaţi.

- Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) va fi plătită defalcat, în conturi separate, însă procedura se aplică doar în cazul anumitor companii.

* Vor fi obligaţi să aplice sistemul “Split TVA” plătitorii de TVA aflaţi în insolvenţă sau cu obligaţii de plată TVA restante.

* Celelalte categorii de contribuabili eligibili pot aplica sau nu plata defalcată a TVA, fiind opţional. Contribuabilii care aleg să aplice mecanismul vor plăti în acest an cu 5% mai puţin la impozitul pe profit sau pe veniturile microîntreprinderilor.

* Cei care sunt înregistraţi în scopuri de TVA, dar nu vor aplica sistemul, vor fi obligaţi să efectueze plata defalcat pentru achiziţiile de la firmele care aplică sistemul.

*Pragurile de îndarorare pentru care firmele sunt înscrise automat în sistemul “Split TVA” sunt de 15.000 de lei pentru contribuabilii mari, 10.000 de lei pentru cei mijlocii, iar pentru ceilalţi, inclusiv persoane fizice, a fost stabilit la 5.000 de lei.

- Plata contribuţiilor la pensii, sănătate şi şomaj, a TVA şi a impozitului pe profit şi venit în acelaşi cont la Trezorerie a fost amânată cu 6 luni, de la 1 ianuarie la 1 iulie 2018. Astfel, contribuabilii vor vira în continuare contribuţiile la pensii, sănătate şi şomaj într-un cont, iar TVA, impozitul pe profit şi cel pe venit în alt cont.

- ANAF va modifica din oficiu vectorul fiscal al angajatorilor, pentru a evita aglomeraţia la ghişee generată de obligaţia angajatorilor de a depune într-un termen foarte scurt declaraţia de menţiuni pentru înscrierea în vectorul fiscal, în urma schimbării sistemului de contribuţii de la 1 ianuarie.

- Contribuabilii vor depune declaraţiile fiscale pentru obligaţiile aferente lunii ianuarie exclusiv în format electronic.

Măsuri cu impact în alte sectoare:

- Taxele şi impozitele locale pentru populaţie şi firme se majorează cu până la 20% în mai multe judeţe (Suceava, Botoşani, Vaslui, Constanţa, Bihor, Bacău, Buzău sau Arad), pe seama transferului contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, în cazul terenurilor, clădirilor sau locurilor de veci din cimitire.

- Autovehiculele grele, cu masa de cel puţin 12 tone, vor fi impozitate de către primării cu aproximativ 7% mai mult de la începutul acestui an.

- Se modifică termenele de efectuare a inspecţiei tehnice periodice (ITP) la maşini. Cele noi vor efectua ITP la 3 ani după înmatriculare, iar cele mai vechi de 12 ani efectuează ITP anual. Defectele grave constatate trebuie reparate în cel mult 30 de zile.

- În domeniul telecom, suprataxele aplicate serviciilor de roaming pentru consumul suplimentar după depăşirea utilizării rezonabile a acestora în UE/SEE se vor reduce atât pentru serviciile de date (de la 7,7 euro/GB la 6 euro/GB), cât şi pentru apelurile primite (de la 1,08 eurocenţi/minut la 0,91 eurocenţi/minut).

* Volumul de date care pot fi consumate în roaming în UE/SEE fără costuri suplimentare într-o perioadă de facturare (consumul rezonabil), stabilit de furnizori, creşte cu circa 22% faţă de cel aplicat în a doua jumătate a anului trecut.

- Piaţa energiei electrice se liberalizează total, astfel că orice consumator casnic poate alege furnizorul de energie electrică, indiferent de zona în care locuieşte.

* Preţurile reglementate la energie electrică sunt eliminate, fiind scoasă şi cota de 10% reglementată de autoritatea în domeniu, care a fost redusă progresiv pe parcursul anului 2017, de la 30%.

* Pentru a compensa această eliminare, preţurile la energia electrică scad la nivel naţional cu 0,34%, în medie, faţă de ultimul trimestru din 2017.

Sursa text: stiripesurse.ro