Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
03:25 19 11 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Centrala de la Cernavodă, printre primele cinci potenţiale pericole nucleare

ro

18 Mar, 2011 09:39 1133 Marime text
Problemele apărute la centrala nucleară Fukushima, în urma recentului cutremur şi a tsunami-ului care au lovit săptămâna trecută Japonia, au lansat o dezbatere privind siguranţa centralelor nucleare în general. O parte a problemei de la Fukushima pare a fi legată de proiectarea depăşită a centralei şi de lipsa unui plan în caz de cutremur şi tsunami.

După catastrofele nucleare de la Three Mile Island, Cernobâl şi, acum, Fukushima, întrebarea este dacă energia nucleară poate fi vreodată cu adevărat sigură, conform unei analize Radio Europa Liberă/ Radio Libertatea /RFE/RL/.

În contextul dezastrului de la Fukushima, RFE/RL a realizat un top al primelor cinci potenţiale pericole nucleare, în care este inclusă şi centrala romanescă de la Cernavodă:

Centrala de la Metsamor, Armenia
Centrala a fost construită în 1980, în Armenia sovietică. În 1988, zona a suferit un devastator cutremur, cu o magnitudine de 6,9 grade, al cărui epicentru s-a situat la doar 75 de kilometri distanţă de centrală, forţând oficialii să îi întrerupă temporar activitatea.
Şapte ani mai târziu, centrala a fost redeschisă, după ce ţara a pierdut accesul la sursele de energie din Turcia şi Azerbaidjan, în urma conflictului din perioada 1988-1994 cu Azerbaidjanul în privinţa regiunii Nagorno-Karabah.
Din cauza locaţiei şi a vârstei sale, Metsamor este frecvent citată drept una dintre cele mai periculoase centrale nucleare din fosta Uniune Sovietică. Deşi este prevăzută pentru închidere în 2017, centrala continuă să furnizeze 40% din energia Armeniei, iar oficialii susţin că se gândesc să construiască o altă centrală pentru a o înlocui.

Flota de submarine nucleare a Marii Britanii
O serie de incidente şi rapoarte declasificate au atras atenţia asupra stării reactoarelor aflate la bordul flotei de submarine nucleare a Marii Britanii. Potrivit unui document clasificat care a intrat în posesia "Daily Telegraph" anul trecut, submarinelor nucleare britanice li s-a permis să părăsească portul, deşi aveau dezactivate valvele de siguranţă care ar fi ajutat la răcirea reactorului în caz de urgenţă. De asemenea, în 2009, un submarin nuclear britanic, clasa Vanguard, echipat cu rachete nucleare, s-a ciocnit de un alt submarin de acelaşi fel, aparţinând francezilor, în timp ce se afla în patrulare. Ambele guverne au negat că incidentul a fost grav.

Centrala nucleară de la Cernavodă, România
Centrala, singura din România, a fost proiectată în anii '80 de către o companie canadiană şi dată în folosinţă în 1996. Cele două reactoare asigură aproximativ o cincime din nevoile energetice ale României, însă ambele reactoare au întâmpinat probleme în trecut. Recent, în luna ianuarie, unul dintre reactoare a trebuit să fie închis pentru întreţinere. În aprilie 2009, cel de-al doilea reactor a fost închis la rândul său, pentru scurt timp, din cauza unor probleme electrice.
Deşi România nu este la fel de activă seismic ca Japonia, ţara are cota sa de cutremure, scrie RFE/RL. În 1977, un cutremur cu magnitudinea de 7,2 de grade a ucis peste 1.000 de persoane în România şi Bulgaria şi a distrus 35.000 de clădiri în România.



Centrala nucleară Leningrad, Rusia
Îmbătrânirea flotei de centrale nucleare a Federaţiei Ruse este o sursă de îngrijorare pentru întreaga lume. Multe dintre centrale sunt prevăzute să fie dezafectate. Dintre acestea, centrala Leningrad poate fi cea mai îngrijorătoare. Centrala este situată la doar 70 de kilometri de Sankt Petersburg, al doilea oraş ca mărime din Rusia, cu o populaţie de aproape 5 milioane de locuitori.
Centrala a avut probleme de-a lungul întregii sale vieţi. În perioada sovietică, deşi ştirile despre accidentele nucleare erau strict controlate, în 1975 ea a suferit un proces de topire parţială. În 1992, la centrală s-a înregistrat o scurgere de gaz radioactiv. În 2005, o explozie non-nucleară s-a soldat cu un mort şi cu doi răniţi, arşi grav, iar în 2009, un alt accident a generat zvonuri - puternic negate de către autorităţile ruse - că s-ar fi scurs lichid de răcire.

Centrala nucleată Enrico Fermi din Michigan
Situată pe malul lacului Erie, între două oraşe intens populate - Detroit, Michigan şi Toledo, Ohio - centrala Enrico Fermi are două reactoare, dintre care doar unul, Fermi 2, este în prezent operaţional, deoarece celălalt a suferit o topire parţială în 1966, fără a exista scurgeri radioactive.
Reactorul Fermi 1 a mai funcţionat 9 ani înainte de a fi dezactivat. Cel de-al doilea reactor, Fermi 2, continuă să funcţioneze şi este on struit la fel şi are acelaşi model cu reactoarele centralei Fukushima.

 Sursa:http://www.agerpres.ro

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii