Comuna 23 August, din judeţul Constanţa, este singura din România cu acest nume

Denumirea comunei 23 August, din judeţul Constanţa derivă din trecutul comunist al ţării. În România, aceasta este singura comună ce poartă numele acestui eveniment. Mai există vreo două sate cu această denumire, unul în Mehedinţi şi altul în Caraş Severin.
În anii 1994 şi 1996, s-a încercat schimbarea numelui comunei 23 August, însă locuitorii au optat pentru menţinerea lui, din motive economice. Se dorea ca localitatea să se numească Unirea. La sfârşitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Tatlageac sau Tatlâgeac, făcea parte din plasa Mangalia a județului Constanța și era formată din satele Tatlageac-Buiuc și Tatlageac-Cuciuc, cu 568 de locuitori.
În comună existau patru geamii (câte două în fiecare sat. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeaşi plasă, având 870 de locuitori în satele Mungeapunar de Tatlageac, Tatlageacu Mare, Tatlageacu Mic și Pervalia. În 1931, comuna a căpătat alcătuirea actuală, după ce satul Tatlageacu Mare a luat denumirea de Domnița Elena, satul Tatlageacu Mic a fost rebotezat Dulcești, iar satul Pervelia - Moșneni; comuna însăși a primit numele de Domnița Elena. După Al Doilea Război Mondial, regimul comunist a decis schimbarea numelui comunei și al satului de reședință în 23 August.
Comuna a trecut la raionul Constanța din regiunea Constanța, apoi, după 1960, a trecut în subordinea orașului regional cu statut de regiune Constanța. În 1968, orașul Constanța a devenit municipiu reședință de județ, iar comuna 23 August a devenit comună suburbană a acestuia.
Comuna este traversată de șoseaua națională DN39, care leagă Constanța de Mangalia și de Balcic. Prin estul comunei trece și calea ferată Constanța-Mangalia, pe care este deservită de halta Pescăruș.
Patru obiective din comuna 23 August sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Constanța ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca situri arheologice. Trei dintre ele se află în jurul satului de reședință: o așezare din epoca greco-romană (secolele al III-lea î.e.n.–al IV-lea e.n.) de pe o mică peninsulă de pe malul de sud-vest al lacului Tatlageac; o așezare romană (secolele al II-lea–al IV-lea e.n.) aflată între lacul Tatlageac și mare; și situl din capătul vestic al lacului Tatlageac, cu vestigii ale unor așezări din epoca romană și din Epoca Medievală timpurie, aparținând culturii Dridu (secolele al VIII-lea–al X-lea). Al patrulea obiectiv este villa rustica aflată la 1 km sud-vest de fostul IAS din satul Moșneni.