Comună inundată de Dunăre, uitată de autorităţi

Primăria Gârliciu şi localnicii acuză autorităţile că la exact trei luni de când Dunărea a inundat, prin ruperea unui dig, peste 5000 de hectare de teren agricol, nu au făcut nimic pentru desecare şi pentru astuparea breşei.

Toate culturile de porumb, floarea soarelui, lucernă şi grâu pe care oamenii le aveau în "baltă" au putrezit şi nivelul ridicat al apei a făcut imposibile însămânţările de toamnă. Oamenii se plâng că la iarnă nu vor avea hrană nici pentru ei, nici pentru animalele din ogradă.

Îngrijorător este faptul că în ultimele zile Dunărea a început să crească şi apele fluviului au început din nou să se reverse spre matca satului. Primarul comunei Gârliciu, Constantin Cinpoiaşu, spune că "a început sezonul ploilor şi în fiecare an în lunile octombrie şi noiembrie, nivelul Dunării creşte în această perioadă". El susţine că în aceste trei luni de la "nenorocire", cei de la Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare (ANIF) nu au făcut nimic, "au venit, au măsurat, şi-au dat cu presupusul şi apoi ne-au uitat. Nu e posibil aşa ceva".

Primăria Gârliciu împreună cu localnicii, ajutaţi de Consiliul Judeţean Constanţa, a încercat să sape, în vară, canale de scurgere gravitaţională a apei către Dunăre

"Apa se trage foarte greu, au încercat cu motopompe, dar degeaba, apa avea aproape 7 metri adâncime şi scădea câte 1-2 cm şi acum vine Dunărea din nou spre sat, nu ştiu ce ne-om face", se vaită pensionarul Constantin Răducan. Îngrijoraţi, oamenii stau de vorbă, pe o ploaie mocănească, în faţa primăriei. Matei Dobre, conştient că localnicii singuri nu pot face mare lucru spune că "aici e nevoie de specialişti, de proiecte, nu putem noi să scoatem apa sau să aruncăm aiurea pământ ca să astupăm breşa din dig".

Dacă ar fi după nea Mitică Necula, "numai guvernul poate să ia măsuri aici, că ştie încă de atunci, din 10 iulie, că s-a rupt digul dar văd că nu a apărut nimeni pănă în momentul de faţă".

Cele 5000 de hectare de teren agricol s-au transformat într-un lac imens, cu peşte de Dunăre şi cu o mulţime de stârci, lebede care se hrănesc sau se odihnesc în drumul spre ţările calde.

Digurile de la Dunăre aparţin ANIF. Directorul regional al ANIF Dobrogea, Teodor Stanca, recunoaşte că este o "chestiune complicată care va mai dura ceva vreme pentru că în primul rând trebuie să ni se aloce fonduri". El susţine că a făcut cel puţin şapte adrese către ANIF şi că directorul general se va întâlni luni cu ministrul agriculturii.

"Problema este cunoscută la nivelul Ministerului agriculturii, dar probabil că nu există fonduri sau probabil că se consideră că la nivelul ţării există priorităţi mai mari decât această chestiune", crede Teodor Stanca, adăugând că "este vorba de zeci de miliarde lei". El crede că breşa de peste 100 de metri din digul de protecţie va putea fi astupată în această iarnă, posibil la primăvara viitoare "poate din fonduri europene pentru rezolvarea unor situaţii de urgenţă".

La începutul lunii iulie, comunele Ciobanu şi Gârliciu au fost inundate de apele Dunării, zeci de localnici fiind evacuaţi. Fluviul a inundat şi localităţile Cernavodă, Rasova, Vadu Oii, dar cea mai afectată a fost comuna Gârliciu.

"Până la vara viitoare, nu ştiu, cred că vom vedea la fel ca şi acum, aceeaşi apă, aceleaşi suprafeţe inundate şi din partea celor responsabili, indiferenţă totală, ca şi până acum de fapt", a conculzionat primarul Constantin Cinpoiaşu.

Sursa: Evz.ro