Contractele secretizate cu JICA, semnate de Băsescu, protejate de Mircea Banias

Articolele despre "Filiera Japoneză" au pus paie pe foc la nivel înalt. Au fost semnalate infiltrări străine pe teritoriul României în legătură cu Moscova. Nume, firme şi activităţi economice dubioase. Agenţii străine erau introduse în ţară cu ajutorul ofiţerilor SIE corupţi sau mai grav, cu acordul tacit al unor demnitari. Complici, greii presei româneşti. Redactorul-şef Bogadan Ficeac, un tip comod de fel, a fost asediat de telefoane din toate direcţiile. Semnalasem comportamentul unor ofiţeri de rang înalt din SIE, care nestinheriţi "la post", îşi făceau de cap în toate modurile posibile pe banii statului. Fonduri imense tocate sistematic de o cireadă de vechi securişti sub acoperire SIE, MAE şi MEC . Unde ? Îi găseai după numele reale şi cărţile de vizită împărţite cu dărnicie în Ambasada României de la Tokio. O mobilizare de agenţi pe spaţiul nipon, cum nu mai avea România din anii '70, când le furnizam componente elctronice şi armament de contrabandă. Dezvăluirile despre samuraii securităţii au declanşat un adevărat război diplomatic. Am primit informaţii că a doua zi, după apariţia articolului "Filiera Japoneză", la ambasada niponă din Bucureşti s-a constituit o celulă de criză. Forumurile românilor din Japonia gemeau de comentarii. Bogdan Ficeac, fire contemplativă pe bani mulţi, a fost chemat la Ambasada Japoniei din Bucureşti şi la Ministerul Afacerilor Externe şi muştruluit cum se cuvine. Niponii s-au prezentat la intimidare, cu jalba-n băţ, chiar la sediul cotidianului "România liberă".

JICA îl mişcă pe Bogdan Ficeac

Trezit din comoditatea sa aproape nativă, fostul redactorul-şef m-a băgat pentru prima oară în seamă. Înainte de acest episod, de abia dacă mă observa pe holurile ziarului. Nu eram singurul în această situaţie. Oricum, deontologul mi-a dat lecţii de scriitură, timp de mai multe ore în şir şi recomandarea de a nu mai reveni asupra subiectului Japan International Cooperation Agency, pe scurt JICA. Uitase subit de campania defăimătoare la adresa omului de afaceri Sorin Ovidiu Vântu, în care unii se folosiseră cele mai mârşave arme, pentru a-l face pe acesta din urmă să lase din mâini compania "Astra Asigurări", actuala "Astra Uniqa". Târziu aveam să aflu că agenţia japoneză îşi asigurase spatele în România cu şpăgi grele. Zeci de jurnalişti, elita, politicieni, ofiţeri şi alte persoane influente fuseseră invitate în Japonia pe banii agenţiei semiguvernamentale pentru a închide ochii la acţiunile desfăşurate pe teritoriul ţării noastre. Am obţinut de la ambasada niponă chiar şi o listă cu aceşti băieţi grei. Crema intelectualităţii româneşti se întâlnea cu japonezii comunişti în vila fostului mahăr dejist Berghianu. În acelaşi timp o comunitate de circa 8000 de "dansatoare" românce populau barurile şi locurile de pierzanie nipone, fiind folosite în scopuri informative. Patronii restaurantelor cu specific românesc "Darie" şi "România" din Tokio folosesc cu brio faimosul dicton: "Perna vorbeşte", având în vedere că japonezii au o sensibilitate sporită la pielea albă a femeilor.

Diana Perfect şi Daniela Shiga (fostă Pantazi), pupila securistului Marin Vâlcea, continuaseră tradiţia lăsată de Matilda Caragiu Marioţeanu (sora regretatului actor Toma Caragiu) şi de profesoara de limbă română Baisho Kazuko. Cele două moderne mama-san şi-au creat site-uri la vedere pe Internet. Combinaţia nu ar fi completă fără basarabeanca KGB Daniela Mudreac, măritată cu regizorul japonez Eigo Desenshi

Iniţial, am fost surprins de simbioza informativă româno-japoneză şi nu înţelegeam scopul colaborării. Ulterior, unul dintre jurnaliştii japonezi (sătul de societatea virtuală de acasă), pornit în călătoria vieţii sale prin lumea largă, m-a luminat. La o bere pe terasa "Lăptăria lui Enache", japonezul a confirmat afiliaţia profund rusească a agenturilor japoneze. Aflam stupefiat că România, membru NATO, pornită pe drumul integrării euro-atlantice era penetrată la vărf în politică şi în serviciile secrete de agenturile Kremlinului. Serviciile de contrainformaţii şi contraspionaj româneşti nu aveau situaţia sub control, făceau parte din sistemul de la Est.

Imediat după eliberare, în perioada de debriefing, aveam să aflu chiar din gura preşedintelui mult iubit cât de sus am lovit. Dădusem din întâmplare de o agenţie semiguvernamentală japoneză, care nu avea de a face nici cu NATO, nici cu UE, dar acţiona nestingherită în România, sprijinită politic şi informativ la nivel înalt. Sub acoperirea ajutoarelor pentru ţările în curs de dezvoltare primim an de an, fonduri rambursabile şi sute de aşa-zişi voluntari niponi împăştiaţi în toată ţara. "Proiectele" deosebit de costisitoare vizate privesc în mod preponderent zonele energetice ale Gorjului, oraşul Bucureşti, portul Constanţa şi mai recent lucrări de îndiguire şi refacere costieră. Miliarde de dolari şi lucrări complexe cu durată foarte lungă. Presa locală şi centrală au semnalat soluţia ingenioasă descoperită de agenţie pentru a stoarce bani din piatră seacă pe termen lung. Spre exemplu, ne acordau un împrumut rambursabil de 200 de milioane de dolari, pentru un proiect de ecologizare la CET Turceni, garantat de statul român, în care mai băgam şi noi tot pe atât. După care, lucrările în sine erau câştigate tot de firme nipone. Astfel, nu numai că îşi dădeau singuri bani cu împrumut, dar luau şi banii noştri. Japonezii şi-au asigurat front de lucru în proiecte gigant pe termen lung. Ingenios, nu-i aşa?

Vezi documente şi citeşte continuarea materialului pe http://www.cotidianul.ro/146829-Contractele-secretizate-cu-JICA-semnate-de-Basescu-protejate-de-Mircea-Banias.