Cum răspunde un angajator pentru faptele sale faţă de salariat

Răspunderea penală a angajatorilor a existat de multă vreme în legislaţie, în cazul unor fapte considerate mai grave. Însă, o dată cu modificările din 2011 aduse Codului Muncii, această răspundere a fost extinsă şi în alte situaţii, nereglementate până atunci, inclusiv în cazul muncii „la negru”.
Din punct de vedere penal, răspunderea angajatorilor poate constă în obligaţia de plata a unei amenzi penale (în cea mai uşoară situaţie), dar şi în pedeapsa închisorii (în cazul celor mai grave fapte). Pentru reprezentanţii legali ai angajatorilor (de regulă, administratorii), cunoaşterea situaţiilor care ar putea atrage răspunderea penală a angajatorului este esenţială, deoarece ei sunt primii pasibili de închisoare în cazul săvârşirii anumitor fapte penale de către angajator.
Vezi mai jos pentru ce fapte şi cum răspund penal angajatorii care nu se conformează reglementărilor Codului Muncii. Desigur că, în afară sancţiunilor penale care pot fi aplicate angajatorilor în temeiul Codului Muncii, există şi o serie de alte sancţiuni penale aplicabile angajatorilor în cazul încălcării legislaţiei muncii, reglementate prin acte normative speciale.
Pentru ce fapte răspund penal angajatorii?
Codul Muncii califică mai multe fapte drept infracţiuni, cărora le atribuie sancţiuni mai uşoare sau mai grele, în funcţie de gravitatea lor. Iată care sunt acestea:
 

Nr.	Infractiunea	Sanctiunea	Observatii
1.	Neexecutarea unei hotarari judecatoresti definitive privind plata salariilor	Inchisoare intre 3-6 luni sau amenda penala	Sanctiunea se aplica daca nu se face plata salariilor in 15 zile de la data cererii de executare adresate angajatorului de partea interesata
2.	Neexecutarea unei hotarari judecatoresti definitive privind reintegrarea in munca a unui salariat	Inchisoare intre 6-12 luni sau amenda penala	Hotararile judecatoresti privind reintegrarea salariatilor sunt definitive dupa prima cale de atac; asadar, daca salariatul castiga litigiul in prima instanta (la Tribunal), el va trebui reintegrat dupa aceasta faza, pana la judecarea litigiului irevocabil (la Curtea de Apel) cand va ramane reintegrat sau va parasi societatea, in functie de solutia irevocabila data de aceasta ultima instanta.
3.	Stabilirea de salarii sub minimul pe economie, in mod repetat	Inchisoare intre 6-12 luni sau amenda penala	Stabilirea de salarii sub minimul pe economie, in mod accidental, este considerata doar contraventie si se sanctioneaza cu amenda.
4.	Refuzul repetat al unei persoane de a permite accesul inspectorilor de munca in unitate sau de a pune la dispozitia lor documentele solicitate	Inchisoare intre 6-12 luni sau amenda penala	Raspunderea pentru aceasta fapta va reveni nu neaparat reprezentantilor legali ai angajatorului, ci persoanelor care refuza efectiv accesul in unitate sau furnizarea documentelor solicitate.
5.	Primirea la munca a mai mult de 5 (cinci) fara incheierea de contracte de munca (munca „la negru”)	Inchisoare intre 1-2 ani sau amenda penala	Primirea la munca a pana la 5 (cinci) persoane (inclusiv) fara incheierea de contracte de munca este tot munca „la negru”, insa este considerata numai contraventie si sanctionata cu amenda.
6.	Incadrarea in munca a minorilor cu nerespectarea conditiilor legale de varsta sau nerespectarea dispozitiilor legale speciale aplicabile in cazul minorilor	Inchisoare intre 1-3 ani sau amenda penala
7.	Primirea la munca a unei persoane cu sedere ilegala, cunoscand ca aceasta este victima a traficului de persoane	Inchisoare intre 1-2 ani sau amenda penala	*Varianta agravanta: daca munca prestata de o astfel de persoana este de natura sa ii pericliteze viata, integritatea sau sanatatea, pedeapsa este inchisoare de la 6 luni – 3 ani**Instanta de judecata poate decide pe langa pedeapsa principala si aplicarea unor pedepse complementare (ex. pierderea dreptului angajatorului de a beneficia de fonduri publice pentru maxim 5 ani)

 
 
Atenţie: Codul Muncii sancţionează muncă „la negru” (adică primirea persoanelor la muncă fără încheierea unui contract de muncă) şi mai sancţionează stabilirea salariilor sub minimul pe economie, însă nu sancţionează şi fenomenul muncii „la gri” (adică primirea la muncă a unui salariat, în baza unui contract de muncă, în schimbul acordării unui salariu real mai mare decât salariul „declarat oficial” în contractul de muncă). În cazul descoperirii muncii la gri, angajatorul poate fi totuşi sancţionat în baza legislaţiei fiscale şi obligat la plata unei amenzi, cât şi la plata taxelor, impozitelor şi penalităţilor aferente întregii sume plătite în realitate de angajator salariatului.
Cum intervine răspunderea angajatorului?
În funcţie de tipul infracţiunii, răspunderea angajatorului poate interveni în două moduri:
(1) numai dacă s-a făcut o plângere prealabilă împotriva să de către persoană vătămată (pentru infracţiunile de la punctele 1 şi 2 de mai sus); în aceste cazuri, dacă părţile se împacă, răspunderea angajatorului este înlăturată
(2) la punerea în mişcare a acţiunii penale din oficiu, de către autorităţile competenţe (pentru toate infracţiunile cu privire la care acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu, şi nu la cererea părţii vătămate) 

Sursa:
Cabinet Av. Coltuc

Bucuresti, sector 5, Romania str. Calea Rahovei, nr. 266-268,
Electromagnetica Business Park, corp 60, et. 2, cam. 8
www.coltuc.ro