Cum serbează România Sfânta Marie Mare

În Transilvania și în Moldova au loc pelerinaje impresionante, iar în Dobrogea este serbată Ziua Marinei, scrie romanialibera.ro.

România se pregătește pentru una dintre cele mai importante sărbători, Adormirea Maicii Domnului sau Sfântă Maria Mare. În această zi, Fecioara Maria și-a încetat viața pământească și s-a urcat cu sufletul și cu trupul la Cer, unde a devenit Regina Cerurilor, după cum cred mulți dintre creștini. Ortodocșii și catolicii au o venerație deosebită pentru Născătoarea de Dumnezeu, iar ziua de 15 august este cinstită într-un mod aparte. În Transilvania au loc numeroase pelerinaje.

Cel mai mare este cel organizat la Nicula, un sanctuar important deopotrivă pentru ortodocși și pentru catolici. În acest an, episcopul eparhial greco-catolic de Cluj-Gherla, PS Florentin Crihălmeanu, a cerut Bisericii Ortodoxe Române să i se permită să slujească o liturghie dedicată Fecioarei Maria în vechea biserică de zid a mănăstirii, ridicată de înaintașii săi în scaunul eparhial. Însă nici până acum nu a primit vreun răspuns. Mănăstirea Nicula este cel mai important centru de pelerinaj deoarece aici se află celebra icoană a Fecioarei Maria cu Pruncul Iisus pictată de preotul Luca din Iclod. Această icoană, așezată în biserica din satul Nicula, a început să lăcrimeze în anul 1699, după cum atestă rapoartele armatei austriece. Astfel s-a născut faima că icoana ar fi făcătoare de minuni. Stăpânul domeniului Nicula, contele Kornis, a luat icoana și a dus-o în capela castelului. Sătenii l-au dat în judecată, iar icoana a fost luată și dusă la Viena.

Acolo, împăratul a decis ca icoana să fie așezată într-o biserică aparte, unde să poată fi venerată de oricine, indiferent de etnie sau de confesiune. Această biserică a fost ridicată pe un deal de lângă Nicula și a devenit un important centru de pelerinaj, care, în anul 1767, a primit din partea Papei Clement al XIII-lea, privilegiul de a oferi indulgență plenară pelerinilor. Acest lucru a sporit și mai mult interesul pelerinilor. Biserica de lemn devenise neîncăpătoare, iar Episcopia Greco-Catolică de Gherla a ridicat acolo, în intervalul 1875 – 1879, o biserică de zid pentru pelerini. În anul 1928, Papa Pius al XI-lea a acordat acestei biserici statutul de sanctuar marian.

În anul 1936, episcopul, apoi cardinalul Iuliu Hossu a decis înființarea unei mănăstiri de călugări bazilieni, care au folosit mănăstirea până în anul 1948, când Biserica Greco-Catolică a fost interzisă. Mănăstirea a fost dată călugărilor ortodocși care o folosesc și azi. Superiorul bazilian al mănăstirii, Leon Man, a fost arestat și a murit în temniță la Gherla. Din anul 1948, nici o liturghie greco-catolică nu a mai fost oficiată la Nicula, însă numărul pelerinilor a crescut de la an la an. Sunt ani în care cifra lor depășește 100.000 de oameni, care vin să se roage la Maica Sfântă. Oamenii vin din toate colțurile țării, cu speranța că se vor mântui. Ortodocșii se strâng la mănăstirea de pe deal, unde au ridicat o nouă biserică de mari

dimensiuni, pe lângă cea veche construită de greco-catolici. Aceștia se strâng la biserica de cult parohială din sat. În această după-amiază, episcopul Florentin Crihălmeanu va parcurge pe jos, în pelerinaj, distanța dintre Gherla și Nicula, iar sâmbătă va oficia liturghia în sat. La mănăstire, liturghia va fi oficiată de mitropolitul ortodox al Clujului, IPS Andrei Andreicuț.

155 de ani de la crearea Marinei Militare moderne

Anul acesta, Forțele Navale Române sărbătoresc, pe 15 august, 155 de ani de la crearea Marinei Militare Române moderne de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, în anul 1860. Ca și în anii trecuți, acțiunile derulate cu acest eveniment durează circa două săptămâni. Punctul culminant va fi sâmbătă. Pe faleza din Constanța sunt așteptate câteva zeci de mii de persoane, care vor asista, între orele 10.00 și 12.30, la un ceremonial militar şi religios, la sosirea Zeului Neptun, la un exercițiu și o paradă navală. Între orele 13.00 și 15.00, în Portul Tomis au loc tradiționalele jocuri marinăreşti, iar seara se încheie la ora 22.00, cu retragerea cu torţe pe itinerariul Comandamentul Flotei – Piaţa Ovidiu – Prefectura Constanţa. Exerciții ale Forțelor Navale, care includ exerciţii tactice demonstrative, concursuri marinăreşti, concursuri cu rame şi vele, expoziţie tehnică militară, vor avea loc și în Mangalia, Galați, Sulina, Tulcea, dar și în București.


În premieră, anul acesta, marinarii militari vor participa la activităţile organizate de către Primăria Oraşului Bicaz pe Lacul Izvorul Muntelui, de la poalele Muntelui Ceahlău.  

Ziua Marinarilor

Ziua Marinei Române a fost oficializată ca onomastică a marinarilor români la data de 15 august 1902. De peste un secol, sărbătoarea marinarilor atrage atenţia publicului atât prin cere­monii militare şi religioase, cât şi prin momente specifice vieţii şi tradiţiilor marinarilor, cum ar fi parade navale, exerciţii demonstrative, competiţii şi jocuri marinăreşti.




Sursa text + foto: romanialibera.ro