Cum vă judecaţi într-un proces penal când recunoaşteţi infracţiunea

Procedurii abreviate de judecata in cazul recunoasterii vinovatiei, mai exact Art. 374 N.C.P.P: „(4) In cazurile in care actiuneapenala nu vizeaza o infractiune care se pedepseste cu detentiune pe viata, presedintele pune in vedere inculpatului ca poate solicita ca judecata sa aiba loc numai pe baza probelor administrate in cursul urmaririi penale si a inscrisurilor prezentate de parti, daca recunoaste in totalitate faptele retinute in sarcina sa, aducandu-i la cunostinta dispozitiilea rt. 396 alin. (10)“.

Conform textului legal, aceasta institutie existenta si in vechea reglementare, permite o accelerare a procesului penal si reprezinta totodata o cauza de atenuare a pedepsei in situatia in care sunt indeplinite anumite conditii cu privire la fapta si inculpat iar inculpatului isi da consensul in acest sens. Una dintre conditii, si care reprezinta subiectul discutiei de fata este cea cu privire la inculpat, care trebuie sa recunoascatoate faptele din rechizitoriul procurorului pentru a beneficia de prevederile instiutiei.

Conform art 263 din Codulde procedura penala, procurorul va intocmi un singur rechizitoriu indiferent daca un inculpat a comis mai multe fapte sau mai multi inculpati au comis o singura fapta impreuna, ori exita o anumita legatura intre fapte sau inculpati (cazuri de conexitate care reprezinta legatura intre doua sau mai multe infractiuni care, fara afacesa dispara autonomia acestora, impune, pentru o mai deplina cunoastere a adevarului cu privire la faptele respective si pentru o corecta individualizare a sanctiunii, in raport cu ansamblul activitatii infractionale, jonctiunea cauzelor in cadrul aceluiasi proces penal).

Problema care se pune este ca, ce se va intampla in situatia in care inculpatul nu se considera vinovat de toate faptele, organele judiciare nu propun clasarea, si doreste totusi sa apeleze la aceasta institutiepentru a beneficia de aceasta clementa? Evident in situatia in care exista probe ca pentru anumite fapte nu este vinovat,organele judiciare vor propune clasarea. Insa lipsirea inculpatului de a recunoaste doar acele fapte pentru care se considera vinovat (si exista si probe bineinteles) poate fi considerata o incalcare grava a dreptului la un proces echitabil. Cao garantie a respectarii drepturilor omului, Conventia Europeana prevede in art.6, pct.1 dreptul oricarei persoane la un proces echitabil: „Orice persoana are dreptul de a-i fi examinata cauza in mod echitabil, public si intr-un termenrezonabil, de catre un tribunal independent si impartial, stabilit prin lege, care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor cu caractercivil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptata impotriva sa. Hotararea trebuie sa fie pronuntata in public, dar accesul in sala de sedinta poate fi interzis presei si publicului, pe intreaga durata a procesului sau a unei parti a acestuia, in interesul moralitatii, al ordinii publice ori al securitatii nationale intr-o societate democratica, atunci cand interesele minorilor sau protectia vietii private a partilor la proces o impun, sau in masura considerata strict necesara de catre tribunal, atunci cand, datorita unor imprejurari speciale, publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere intereselor justitiei“.

Observam astfel ca, in acceptiunea Conventiei, dreptul la un proces echitabil are mai multe componente si anume: - accesul liber la justitie; - examinarea cauzei in mod echitabil, public si intr-un termen rezonabil; -examinarea cauzei de catre un tribunal independent, impartial; -publicitatea pronuntarii hotararilor judecatoresti.

Evident in cazul de fata are loc o „examinare echitabila a cauzei“ insa se pare institutia necesita inbunatatiri in privinta modului in care opereaza. Chiar daca conform art 374 al (4) presedintele ii pune in vedere acesta optiune persoanei, acceptarea de catre acesta trebuie sa fie una extrem de bine analizata, intrucat este foarte posibil, ca el sa fie mai avantajat daca doreste judecarea cauzei sale conform dispozitiilor generale, mai ales ca declararea vinovatiei esteirevocabila neputand fi retractata ulterior, un alt aspect criticabil. Legiuitorul a ales astfel sa nu confere inculpatului castigarea unui drept de a beneficia de o clementa (care reducepedeapsa inchisorii cu o treime si o patrime pe cea a amenzii, daca sunt indeplinite conditiile), ci se va analiza cauza in totalitatea ei si confom art 74 din C.P pentru a se decide.

Astfel ca a opta in acest sens de catre inculpat este o chestiune extrem de delicata si ireversibila, mai ales ca din cate se observa institutia nu a suferit modificari substantiale fata de vechea reglementare din art 320, desi acest lucru s-ar fi impus.



Sursa:
Cabinet Av. Coltuc
Bucuresti, sector 5, Romania str. Calea Rahovei, nr. 266-268,
Electromagnetica Business Park, corp 60, et. 2, cam. 8
www.coltuc.ro