Dean Thompson atrage atenția că ”nimeni nu poate duce singur lupta împotriva criminalității cibernetice”

Dean Thompson, adjunctul șefului misiunii Statelor Unite ale Americii la București, a declarat, astăzi, că nicio națiune nu poate duce singură lupta împotriva criminalității cibernetice, precizând că statele trebuie să înfrunte împreună această provocare.
 

"În lupta împotriva criminalității cibernetice nicio persoană sau națiune nu poate reuși singură, trebuie să înfruntăm acest fenomen împreună. (...) Este responsabilitatea noastră să sprijinim libertatea internetului și să creăm un mediu virtual sigur, caracterizat prin deschidere și inovație. Este datoria noastră comună să protejăm internetul, acest imens motor de creștere economică", a spus Dean Thompson, la Palatul Parlamentului, în cadrul dezbaterii "Securitatea cibernetică - de la protecția individului la securitatea națională", organizată la Parlament de Comisia pentru afaceri europene în parteneriat cu Ambasada Regatului Țărilor de Jos.

 
În opinia sa, ca acest lucru să se realizeze, trebuie să contribuie toți actorii - Guvernul, sectorul privat, dar și toți cetățenii.

La rândul său, directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale, Marcel Opriș, a susținut că securitatea cibernetică este în principal o problemă a cetățenilor și a politicienilor, mai puțin a instituției pe care o conduce.
 

"Noi ne executăm misiunile din fișa de post și încercăm să fim nu numai reactivi, ci și proactivi, prin educație și estimarea unor măsuri pe care trebuie să le luăm, prin cercetarea vulnerabilităților, echipamentelor pe care noi le folosim în rețea și încercarea de a previziona anumite tipuri de vulnerabilități care pot fi exploatate", a spus Opriș, la dezbatere, citat de agerpres.ro.

 
El a precizat că în societate nu există întotdeauna suficiente informații și măsuri în ceea ce privește achiziționarea de echipamente electronice.
 

"Acesta este motivul pentru care susțin în continuare că, indiferent, cu lege sau fără lege, securitatea (cibernetică - n.r.) este în primul rând o problemă a cetățenilor și clasa politică ce reprezintă interesele cetățenilor nu se poate absolvi de această sarcină și sunt convins că într-un incident informatic major care afectează viața cetățenilor vor fi făcuți vinovați atât ei, cât și noi, cei care ne ocupăm. Din punctul acesta de vedere eu mă simt relativ confortabil din punct de vedere instituțional, fiindcă am făcut în avans niște lucruri, dar sunt preocupat de participarea tuturor la acest fenomen de a securiza viața noastră personală întrucât în România s-a reușit performanța ca toate interfețele publice să fie furnizate în condiții de relativă mai puternică securitate decât în mod normal. Pe tăcute s-a reușit să se facă acest lucru", a explicat Opriș.

Ambasadorul Olandei la București, Stella Ronner Grubacic, a arătat că România are o reputație excelentă în domeniul IT și al expertizei cibernetice, iar securitatea virtuală ar trebui luată în serios înainte ca lumea să se confrunte cu un "9/11 cibernetic". Diplomatul olandez a subliniat că lumea devine tot mai dependentă de un spațiu virtual interconectat pentru a putea comunica, inova și a se dezvolta.
 
Stella Ronner Grubacic a punctat, însă, că, deși internetul "liber, deschis și sigur" a devenit un câștig incalculabil pentru dezvoltarea economică, socială și culturală, există grupări teroriste care caută activ să-și dezvolte capabilitățile cibernetice.
 

"Ceea ce ar trebui să ne îngrijoreze este că multe dintre aceste operațiuni cibernetice par a fi cel puțin sponsorizate de anumite state, dacă nu chiar conduse de aceste state", a adăugat Grubacic.

Secretarul de stat pentru afaceri strategice Daniel Ioniţă a participat astăzi, la dezbaterea publică pe tema “Securitatea cibernetică în contextul amenințărilor asimetrice și riscurilor emergente”, organizată de Comisia pentru Afaceri Europene la Palatul Parlamentului, Camera Deputaților.
 
În cadrul sesiunii de deschidere, Daniel Ioniţă a arătat că, în contextul geopolitic actual, diplomaţia are, alături de agenţiile de “intelligence” şi de ministerele şi structurile de impunere a legii, un rol semnificativ în pregătirea unor răspunsuri tot mai sofisticate şi inter-disciplinare pentru a face față amenințărilor cibernetice actuale. Secretarul de stat a evidențiat faptul că o serie de factori specifici dimensiunii cibernetice a războiului hibrid afectează în mod semnificativ securitatea globală, prin implicarea atât a actorilor statali, cât și a unor actori non-statali în acțiuni din domeniul cibernetic și estomparea liniei de delimitare dintre aceștia. În acest sens, a subliniat că domeniul politicii externe reprezintă o țintă de real interes în actualul context care se confruntă cu o creștere a riscurilor de securitate cibernetică.
 

Daniel Ioniță a precizat că, în vederea dezvoltării de către România a unor capacităţi moderne de a răspunde ameninţărilor cibernetice, Ministerul Afacerilor Externe susține armonizarea măsurilor pe plan intern cu prevederile internaționale în domeniu și în cadrul formatelor externe de colaborare la care România este parte: la nivelul OSCE (România gestionează dosarul cyber, prin intermediul MAE), la nivelul UE și NATO (contribuție importantă privind conștientizarea amenințărilor cibernetice în schimbul de informații), precum și în cadrul unor programe și acțiuni bilaterale.
 
Secretarul de stat a arătat că, la nivel UE, România sprijină, alături de Statele Membre, eforturile pentru un răspuns diplomatic comun în cadrul forurilor internaționale de negociere, cum ar fi ONU și OSCE. La nivel NATO, pe lângă eforturile României ca “naţiune lider” pentru Fondul Voluntar de Asistenţă pentru Ucraina în domeniul apărării cibernetice, MAE participă activ la discuțiile privind consolidarea rezilienței cibernetice, în contextul procesului de implementare a Strategiei NATO pentru combaterea războiului hibrid.
 
Totodată, secretarul de stat a arătat că MAE s-a referit la alăturarea României, împreună cu Ungaria şi compania Hewlett Packard, la iniţiativa olandeză “Divulgarea Responsabilă în domeniul Securităţii Cibernetice” (“Cyber Security Responsible Disclosure”), lansată cu ocazia Forumului Global pentru Expertiză Cibernetică la Haga în aprilie 2015. Împreună cu Centrul Cyberint și CERT-RO, MAE va organiza în toamna anului 2016 o reuniune la nivel de experți în domeniul “responsible disclosure”, pentru promovarea acestei politici atât la nivel național, cât și în regiune, cu scopul de susţinere a unui proces mai larg de creştere a rezilienţei la atacuri cibernetice prin încorporarea în strategiile naţionale a „hackingului etic”. În acest fel, se va putea crea posibilitatea fructificării potenţialului existent la nivelul „hackerilor” şi transformarea „băieţilor răi” în „băieţi buni”, prin politici pe care unele state precum SUA, Franţa şi Olanda le folosesc deja.
 
În acest sens, secretarul de stat pentru afaceri strategice a evidențiat faptul că MAE susţine, prin mijloace diplomatice, promovarea intereselor naţionale de securitate cibernetică în formatele de cooperare internaţională la care România este parte și acţionează consecvent, eficient şi în coordonare cu instituţiile naţionale cu atribuţii în domeniu pentru dezvoltarea cooperării la nivel internaţional şi pentru îmbunătăţirea capacităţii de răspuns în cazul unor atacuri cibernetice majore.   
Evenimentul a avut în vedere crearea unor oportunități de dialog și schimb de expertiză între principalii actori publici și privați cu rol în asigurarea securității cibernetice, atât în spațiul public, cât și la nivelul vieții private a cetățenilor.