Descoperirea care confirmă teoria lui Herodot din antichitate Comoara din adâncurile Dobrogei

Bătrâna Dobroge ascunde în adâncuri poate cea mai de preţ dintre comorile noastre. Un rezervor imens de apă, vechi de 90 de milioane de ani, cercetat în egală măsura de hidrologii români şi bulgari.

Potrivit ProTv, bătrânii vorbesc de el ca despre un fluviu subteran care traversează judeţul Constanţa cu un debit care l-ar depăşi cu mult pe cel al Dunării.

Autoritarile confirmă că există, dar nu intră prea mult in detalii.
Deşi poate fi sursa noastră de apă în timpuri negre.

Comuna Siliştea, judeţul Constanţa. E secetă cruntă, iar în mintea sătenilor apare iar fluviul de sub pământ, despre care vorbeau bunicii lor.

Câţiva au vrut să se convingă că nu-i doar un basm şi au început să foreze. Cu 2000 de euro, Gheorghe Popa le-a demonstrat tuturor că nu e nebun.

Dar ce a ţăşnit de fapt din pământ? Ar putea fi al patrulea braţ al Dunării, pierdut sub nisipul Dobrogei, aşa cum bănuia Herodot în antichitate.

Încă din anii '60, hidrologii au încercat să lămurească, prin foraje experimentale, care sunt calitatea şi cantitatea apelor subterane din Dobrogea.

Ultimul proiect a durat 24 de luni şi s-a desfăşurat împreuna cu cercetatori bulgari. Astăzi se ştie cât este legendă şi cât adevăr.

Dobrogea are nu unul, ci două rezervoare imense de apă subterană. Unul in nord, care merge până la o sută de metri în adâncime. Altul în sud, format in Jurassic. Vine dinspre Bulgaria, unde acoperă două sute de kilometri, iar la noi mai sunt încă 80.

O parte din apa formată la 600-700 de metri sub sol curge spre vest, în zona Giurgiu, alta se disipă treptat spre mare.

O mica parte din depozitul vechi de 90 de milioane de ani alimentează 48 de localităţi din judeţul Constanţa. Apa neclorinată, fără nitriţi, cu un echilibru perfect de calciu, magneziu şi fier. Dar se poate oare mai mult?