Dezvăluiri din spatele gratiilor Deţinuţii sănătoşi stau alături de bolnavi de HIV sau TBC!?

Avocatul Poporului a dat publicităţii recent un raport devastator despre condiţiile inumane din penitenciarele româneşti, condiţii din cauza cărora România este ţară cu cele mai multe condamnări la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) din Uniunea Europeană. Raportul are deja consecinţe în rândul deţinuţilor, care încep să dezvăluie ceea ce se petrece în spatele gratiilor.
 
Luju.ro a prezentat scrisoarea unei persoane aflate în executarea unei pedepse cu închisoarea, un deţinut a cărui identitate nu a fost dezvăluită, din motive lesne de înţeles. Prizonierul a ţinut să precizeze încă de la început că demersul său vine ca urmare a Raportului întocmit de Avocatul Poporului. Dar şi că, prin dezvăluirea informaţiilor din interior, speră să poată fi de folos.
 
Din ceea ce povesteşte autorul scrisorii, „deţinuţii sunt supuşi terorii şi torturilor de tot felul, de cele mai multe ori cu complicitatea supraveghetorilor”. Deţinutul povesteşte condiţiile inumane din puşcării, cum tineri teribilişti sau oameni aflaţi care au comis o mică greşeală şi care sunt la prima abatere ajung să trăiască alături de violatori, tâlhari, criminali sau traficanţi. Acelaşi deţinut arată că, în camere de 30 de metri pătraţi, stau persoane sănătoase alături de bolnavi de HIV sau TBC.
 
Nu în ultimul rând, deţinutul dezvăluie cum tinerii aflaţi la prima condamnare devin sclavii puşcăriaşilor de carieră, oamenii normali sunt victimele bătăilor celor cu vechime, iar cei cu situaţie materială bună sunt şantajaţi, ameninţaţi şi nevoiţi să plătească taxe de protecţie.
 
„Sistemul penitenciar din România se află într-o grea suferinţă. Este adevărat că modernizarea acestui sistem nu poate interveni înaintea modernizării sistemului sanitar, a sistemului educaţional sau a centrelor sociale pentru persoane instituţionalizate. Este, însă, la fel de adevărat, că în România, stat membru al UE în secolul XXI, o condamnare cu privarea de libertate este echivalentă, uneori, cu pedeapsa cu moartea şi, nu de puţine ori, cu o mutilare sau amputare fizică ori psihică. (…) Această e, pe scurt, radiografia convieţuirii între persoane diferite că vârstă, educaţie, statut social, având fapte total diferite şi pedepse pe măsură, dar care sunt cazaţi şi trataţi „la pachet”. Urmarea? Cei răi devin mai răi, clanurile îşi sporesc numărul adepţilor şi îşi perfecţionează metodele şi instrumentele de operare iar oamenii normali şi tinerii, pentru care contactul cu realităţile vieţii de adult este devastator, se transformă în 'umbre', aşa cum le spun puşcăriaşii vechi. Ei se retrag în patul lor şi nu au voie să-l părăsească decât atunci când execută misiunii încredinţate de cei vechi. Nu de puţine ori, legăturile directe, nemijlocite cu familia, sunt întrerupte din dorinţa de a nu fi văzuţi vineţi sau slăbiţi. Mai mult, sunt ameninţaţi că, dacă se vor plânge familiilor de relele tratamente primite în închisoare, vor avea de suferit şi familiile lor. Aceste ameninţări sunt, de regulă, însoţite de apeluri telefonice sau scrisori adresate familiilor deţinuţilor în care li se notifica faptul că ştiu totul despre familia deţinutului, despre adresa să ori despre locul de muncă al soţiei sau şcoală unde învaţă copii. Datele de contact, adresa sau telefoanele aparţinătorilor, sunt furnizate din calculator de către gardieni. Această este drama celor aflaţi în închisoare dintr-o greşeală, voit sau nu, dar mai cu seama drama familiilor lor. Nu de puţine ori, se ajunge la divorţuri sau la întreruperea legăturilor deţinutului cu familia, doar din motive ce ţin de securitatea şi siguranţă familiei aflate în libertate”, scrie deţinutul, citat de luju.ro.
 
În aceeaşi scrisoare, deţinutul enumeră şi câteva soluţii care, din punctul sau de vedere, dacă ar fi aplicate ar duce la îmbunătăţirea condiţiilor din penitenciarele româneşti. În opinia deţinutului, este necesară graţierea şi amnistia ar trebui acordate persoanelor aflate la prima fapta ori condamnate pentru fapte comise fără violenţă, adoptarea unor măsuri alternative de executare a pedepselor, muncă în folosul comunităţii, fractionarea pedepsei sau muncă în afară penitenciarului, cu brăţară de supraveghere.