UPDATE DNA cere sesizarea Parlamentului pentru începerea urmăririi penale față de Titus Corlățean

În conformitate cu prevederile legale și constituționale, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a transmis procurorului general al P.I.C.C.J referatul cauzei, în vederea sesizării Senatului, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de CORLĂȚEAN TITUS, senator în Parlamentul României, la data faptelor ministru al Afacerilor Externe, în legătură cu săvârșirea infracțiunilor de:

• abuz în serviciu, cu obținere de foloase necuvenite pentru altul,
• împiedicarea exercitării drepturilor electorale.

 
Solicitarea Direcției Naționale Anticorupție referitoare la efectuarea urmăririi penale față de Corlățean Titus, senator, la data faptelor deținând și o funcție ministerială, are în vedere împrejurarea că, în acest moment, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt: în contextul organizării alegerilor prezidențiale din anul 2014, în calitate de ministru al afacerilor externe, Corlățean Titus, prin încălcarea procedurilor legale și prin acte de dispoziție, a organizat discreționar secţiile de votare din străinătate, obţinând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus şi susţinut de partidul din care făcea și el parte.
 
Folosul necuvenit pentru altul a constat în limitarea numărului de cetățeni români care şi-au putut exercita dreptul de vot în străinătate.
 
Prin urmare, limitarea accesului la secțiile de votare în străinătate a avut drept consecință creşterea procentajului total de voturi favorabile obţinute de același candidat, în condițiile în care comportamentul electoral al cetățenilor români din străinătate, în mare parte, era defavorabil candidatului  respectiv.
 
Pe de altă parte, dreptul de vot cetăţenilor români care locuiesc în străinătate a fost vătămat. Vătămarea s-a realizat atât prin împiedicarea exercitării acestui drept, cât şi prin îngreunarea foarte serioasă a exercitării acestui drept, care a determinat pe mulți dintre titularii dreptului la vot să renunţe la exercitarea acestuia.
 
Prin aceeaşi conduită, ministrul de externe a cauzat şi o vătămare a intereselor legitime ale Ministerului Afacerilor Externe, interese care constau în buna funcționare a misiunilor diplomatice şi a oficiilor consulare ale României în străinătate şi în îndeplinirea de către acestea, în condiții optime, a atribuţiilor legale privind apărarea, în străinătate, a drepturilor cetăţenilor români.
 
Sintetic, această îndeplinire defectuoasă a atribuţiile de serviciu s-a concretizat îndeosebi în:

• nesocotirea unora dintre propunerile misiunilor diplomatice  de organizare a unor secţii de votare în localităţi în care s-ar fi putut asigura exercitarea dreptului la vot de către un număr superior de persoane;
• organizarea, fără vreo documentare ori justificare, de secţii de votare în localităţi care nu au fost propuse de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României.

 
Cererii transmise i-au fost atașate referatul întocmit de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, precum și un număr de 19 volume cuprinzând copii ale dosarului de urmărire penală.
 
Prezenta cerere de efectuare a urmăririi penale intră sub incidența art. 305 alin 4 din C.P.P., prin urmare, persoana față de care s-a solicitat sesizarea Senatului pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale beneficiază de prezumția de nevinovăție.


UPDATE
 
În conformitate cu disp. art. 109 alin. 2 din Constituţia României, art. 12 şi art. 19 din Legea nr. 115/1999, art. 305 alin. 4 din Codul de procedură penală şi ale Deciziei nr. 270/10.03.2008 a Curţii Constituţionale, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat Senatului să formuleze cererea de efectuare a urmăririi penale faţă de Corlăţean Titus, fost ministru al afacerilor externe, actual membru al Senatului, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu, în modalitatea normativă prevăzută de art. 297 din Codul penal, cu aplicarea art.132 din Legea nr. 78/2000 şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale, în modalitatea normativă prevăzută de art. 385 alin. 1 din Codul penal.