DNA solicită rejudecarea procesului în care Călin Popescu Tăriceanu este acuzat de mărturie mincinoasă

Un procuror de la DNA le-a solicitat luni judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie rejudecarea dosarului în care preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a fost achitat în primă instanţă pentru mărturie mincinoasă, informează Agerpres.ro

Pe 22 mai 2018, un complet de la Instanţa supremă format din trei judecători a dispus achitarea lui Tăriceanu, printre motivele invocate fiind şi faptul că DNA avea suspiciuni că şeful Senatului ar fi săvârşit infracţiunea de evaziune fiscală, însă l-a audiat pe acesta în calitate de martor. În opinia primei instanţe, Tăriceanu s-ar fi autoincriminat dacă ar fi recunoscut în declaraţia de martor că ar avea vreo legătură cu retrocedarea Fermei Băneasa.

Luni, la judecarea apelului, procurorul de şedinţă a solicitat casarea sentinţei prin care Tăriceanu a fost achitat şi trimiterea dosarului spre rejudecare.

"Inculpatul Călin Popescu-Tăriceanu a fost audiat în faza de urmărire penală, în legătură cu retrocedările, şi nu cu privire la infracţiunea de evaziune fiscală. Vă rugăm să aveţi în vedere că în dosar sunt întrunite elementele săvârşirii infracţiunii de mărturie mincinoasă. Este relevant faptul că Tăriceanu avea cunoştinţă de acele retrocedări şi se înţelesese cu consultanţii săi politici ca actele să fie întocmite de fosta sa soţie, Ioana Valmar. Călin Popescu-Tăriceanu nu a relatat tot adevărul. Acesta a minţit şi în legătură cu angajarea lui Marcovici la Guvern. Judecătorii de la instanţa de fond nu s-au pronunţat cu privire la actul de sesizare. (...) La momentul în care a fost audiat ca martor, Călin Popescu-Tăriceanu nu era suspectat şi nu erau probe că era implicat în acel grup infracţional legat de retrocedarea Fermei Băneasa. Activitatea de urmărire penală s-a desfăşurat legal, cu respectarea dreptului la apărare şi un proces echitabil. În noiembrie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus luarea unor măsuri de supraveghere faţă de Tăriceanu, dar asta nu înseamnă că el era suspectat de săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală. Nu există nicio probă că, la acel moment, Tăriceanu era suspectat de săvârşirea vreunei infracţiuni. Nici în decembrie 2015, când a fost audiată fosta soţie, Tăriceanu nu era suspectat de evaziune fiscală. În declaraţia dată de Ioana Valmar, aceasta a susţinut că avea cunoştinţă de existenţa actelor privind retrocedarea Fermei Băneasa. Din declaraţia dată la urmărirea penală ca martor, dar şi din declaraţia dată în instanţă, nu a rezultat că Tăriceanu a simţit că era suspectat şi s-ar fi autoincriminat", a spus procurorul.

Procesul continuă cu pledoaria avocatului care îl apără pe Tăriceanu.

Tot acum, judecătorii au anunţat că vor amâna pronunţarea în acest dosar.

Călin Popescu-Tăriceanu a fost trimis în judecată de DNA pe 7 iulie 2016 pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului, el fiind achitat pe 22 mai 2018 de un complet de la Instanţa supremă format din trei judecători.

Decizia a fost atacată cu apel de procurorii anticorupţie, procesul fiind pe rolul completului de cinci judecători.

Agerpres.ro