Erou al Constanţei, Horia Agarici, omagiat de Ziua Aviaţiei Române

Cu ocazia sărbătoririi Zilei Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene, Muzeul Naţional al Aviaţiei Române organizează, în perioada 14-31 iulie, la Galeria de artă „Pictor Ion Ţarălungă”, expoziţia „Arta în aviaţie”.
 
Doru Davidovici, Gheorghe Mociorniţa, Horia Agarici şi Costin Dacus Florescu sunt nume cunoscute din aviaţia militară ce şi-au pus amprenta zborului şi în domeniul artistic.
 
Expoziţia surprinde pasiunea pentru zbor dezvăluită prin artă şi cuprinde: tablouri (grafică şi pictură) cu tematică de aviaţie, cele mai multe sub semnătura lui Ion Ţarălungă, obiecte şi documente din creaţia artistică a piloţilor, sculpturi, statuete, crochiuri şi caricaturi cu tematică de aviaţie.
 
De asemenea, Muzeul Naţional al Aviaţiei Române îşi va deschide porţile duminică, 19 iulie, între orele 10.00-17.00. În cadrul muzeului pot fi admirate materiale cu semnificaţie pentru istoria aeronautică a poporului român: avioane militare, staţii de radiolocaţie, tehnică de artilerie antiaeriană şi rachete sol-aer, machete, uniforme, decoraţii şi documente de arhivă.
 
Horia Agarici a salvat Constanţa în al doilea război mondial
 
La 22 iunie 1941, la ordinul (rămas în istorie) lui Ion Antonescu, trupele române au trecut Prutul. Începea o lungă campanie, al cărei obiectiv era eliberarea unor teritorii aparținând României, ocupate samavolnic de Uniunea Sovietică.
 
Primii care au intrat în luptă au fost, în ambele tabere, aviatorii. Formațiunile de bombardament au survolat linia frontului, în căutarea unor ținte care să afecteze decisiv puterea de luptă și economică a inamicului. Astfel, în primele ore de dimineață, o formație de șase bombardiere sovietice s-au apropiat, peste Marea Neagră, de instalațiile portuare ale Constanței.
 
Conform wikipedia, la ora 12:00 s-a dat alarma: au fost semnalate bombardiere sovietice, care, după toate aparențele, se îndreptau spre Constanța, cu misiunea probabilă de a ataca portul. În ciuda tuturor regulamentelor, Agarici decolează fără ordin, fără coechipier, cu un singur rezervor plin, pornind “la vânătoare”. Norocul și simțul său de orientare îl ajută și, în curând apare în fața sa, zburând la altitudinea de 600 de metri, un grup de cinci avioane de bombardament, neînsoțite (lipsă de orientare strategică? Dispreț pentru capacitatea de reacție a românilor?) de vânătoare. Profitând de poziția favorabilă (deasupra și în spatele țintei), Agarici atacă. Întâi trage în bombardierul din capul formației. Îl lovește decisiv. Avionul sovietic cade în mare și explodează odată cu bombele pe care le transporta. Printr-o ranversare și un semitonou, Agarici revine la atac, trăgând în avionul din dreapta, care cade. Apoi atacă și al treilea inamic, care se îndreaptă spre sol, deși nu are incendiu la bord. Probabil că echipajul a ales prizonieratul… În acel moment, al doilea avion lovit de Agarici este luat în primire și de artileria antiaeriană română.

 
Celelalte două avioane sovietice au dispărut în acest timp, abandonând misiunea, iar Agarici a revenit pe Mamaia, în limită de benzină. Rezultatul primei lupte aeriene din acest război a fost: trei bombardiere sovietice doborâte, dintre care două atribuite locotenentului Horia Agarici.