Este Ziua internaţională a non-violenţei. Cine a stabilit. Ce este Ziua internaţională a non-violenţei
Este Ziua internaţională a non-violenţei. Cine a stabilit. Ce este Ziua internaţională a non-violenţei
02 Oct, 2018 08:24
ZIUA de Constanta
1620
Marime text
Ziua internaţională a non-violenţei este marcată în fiecare an la 2 octombrie, data naşterii lui Mahatma Gandhi (1869-1948), unul dintre cei mai mari militanţi pentru pace din lume, pionier al filosofiei şi al strategiei non-violenţei, conducător de marcă al mişcării pentru independenţă din India, scrie AGERPRES.
De Ziua internaţională a non-violenţei suntem chemaţi să contribuim, prin diverse manifestări, la crearea unei culturi a păcii, a toleranţei, a înţelegerii şi a non-violenţei, să promovăm diversitatea culturală şi înţelegerea între popoarele lumii. În acest scop sunt organizate campanii publice de conştientizare, marşuri, conferinţe, întâlniri publice etc.
Marcarea acestei zile a fost stabilită de Organizaţia Naţiunilor Unite prin Rezoluţia 61/271, la 15 iunie 2007. Potrivit acestei Rezoluţii, Ziua internaţională a non-violenţei este o ocazie pentru a ''disemina mesajul non-violenţei, inclusiv prin educaţie şi prin sensibilizarea opiniei publice''. Rezoluţia reafirmă ''relevanţa universală a principiului non-violenţei'' precum şi dorinţa ''de a asigura o cultură a păcii, toleranţei, înţelegerii şi non-violenţei'', se arată pe site-ul www.un.org.
Adunarea Generală a ONU a luat această decizie ''având în vedere că non-violenţa, toleranţa, respectul deplin pentru toate drepturile omului şi libertăţile fundamentale pentru toţi, democraţia, dezvoltarea, înţelegerea reciprocă şi respectul pentru diversitate sunt interconectate şi se consolidează reciproc'', reafirmând totodată relevanţa universală a principiului non-violenţei şi dorind să asigure o cultură a păcii, toleranţei, înţelegerii şi non-violenţei.
Principiul non-violenţei - cunoscut şi sub numele de rezistenţă non-violentă - respinge folosirea violenţei fizice în scopul realizării unor schimbări sociale sau politice. Există trei categorii principale de acţiuni non-violente: proteste, marşuri; non-cooperarea; intervenţii non-violente, precum blocadele.
Mahatma Gandhi, care a ajutat India pe calea spre obţinerea independenţei, a fost o sursă de inspiraţie pentru mişcările non-violente în vederea obţinerii de drepturi civile şi schimbări sociale din întreaga lume. Cunoscut pentru doctrina sa care presupunea proteste paşnice pentru a determina progresul politic şi social, Gandhi a rămas angajat, de-a lungul vieţii sale, în credinţa sa în non-violenţă chiar şi în condiţii opresive şi în faţa unor provocări aparent insurmontabile, se mai arată pe site-ul amintit. ''Fii schimbarea pe care vrei să o vezi în lume'' este unul dintre citatele celebre care aparţin lui Mahatma Gandhi.
Conform Rezoluţiei adoptate de Adunarea Generală a ONU la 15 iunie 2007, statele membre, organizaţiile sistemului ONU, organizaţiile regionale şi neguvernamentale şi persoanele fizice sunt invitate să marcheze în mod corespunzător Ziua internaţională a non-violenţei şi să difuzeze mesajul non-violenţei, inclusiv prin educaţie şi sensibilizarea opiniei publice.
De Ziua internaţională a non-violenţei suntem chemaţi să contribuim, prin diverse manifestări, la crearea unei culturi a păcii, a toleranţei, a înţelegerii şi a non-violenţei, să promovăm diversitatea culturală şi înţelegerea între popoarele lumii. În acest scop sunt organizate campanii publice de conştientizare, marşuri, conferinţe, întâlniri publice etc.
Marcarea acestei zile a fost stabilită de Organizaţia Naţiunilor Unite prin Rezoluţia 61/271, la 15 iunie 2007. Potrivit acestei Rezoluţii, Ziua internaţională a non-violenţei este o ocazie pentru a ''disemina mesajul non-violenţei, inclusiv prin educaţie şi prin sensibilizarea opiniei publice''. Rezoluţia reafirmă ''relevanţa universală a principiului non-violenţei'' precum şi dorinţa ''de a asigura o cultură a păcii, toleranţei, înţelegerii şi non-violenţei'', se arată pe site-ul www.un.org.
Adunarea Generală a ONU a luat această decizie ''având în vedere că non-violenţa, toleranţa, respectul deplin pentru toate drepturile omului şi libertăţile fundamentale pentru toţi, democraţia, dezvoltarea, înţelegerea reciprocă şi respectul pentru diversitate sunt interconectate şi se consolidează reciproc'', reafirmând totodată relevanţa universală a principiului non-violenţei şi dorind să asigure o cultură a păcii, toleranţei, înţelegerii şi non-violenţei.
Principiul non-violenţei - cunoscut şi sub numele de rezistenţă non-violentă - respinge folosirea violenţei fizice în scopul realizării unor schimbări sociale sau politice. Există trei categorii principale de acţiuni non-violente: proteste, marşuri; non-cooperarea; intervenţii non-violente, precum blocadele.
Mahatma Gandhi, care a ajutat India pe calea spre obţinerea independenţei, a fost o sursă de inspiraţie pentru mişcările non-violente în vederea obţinerii de drepturi civile şi schimbări sociale din întreaga lume. Cunoscut pentru doctrina sa care presupunea proteste paşnice pentru a determina progresul politic şi social, Gandhi a rămas angajat, de-a lungul vieţii sale, în credinţa sa în non-violenţă chiar şi în condiţii opresive şi în faţa unor provocări aparent insurmontabile, se mai arată pe site-ul amintit. ''Fii schimbarea pe care vrei să o vezi în lume'' este unul dintre citatele celebre care aparţin lui Mahatma Gandhi.
Conform Rezoluţiei adoptate de Adunarea Generală a ONU la 15 iunie 2007, statele membre, organizaţiile sistemului ONU, organizaţiile regionale şi neguvernamentale şi persoanele fizice sunt invitate să marcheze în mod corespunzător Ziua internaţională a non-violenţei şi să difuzeze mesajul non-violenţei, inclusiv prin educaţie şi sensibilizarea opiniei publice.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii