EVZ Monopolul lui Raed Arafat pe intervențiile de urgență. Unde s-au dus 600 de milioane de euro?

Un înalt demnitar a dezvăluit pentru „Evenimentul zilei” miza intervențiilor în situații de urgență, banii primiți de la buget, și rolul pe care îl joacă în alocarea lor secretarul de stat Raed Arafat. Ancheta în cazul tragediei de pe lacul Suitghiol a ajuns la procurorii militari. Guvernul va solicita un audit extern la Departamentul de Intervenții în Situații de Urgență (DISU), condus de medicul Raed Arafat. Anunțul a fost făcut ieri de premierul Victor Ponta.

Șeful Guvernului a precizat că a primit primele concluzii ale accidentului de la Siutghiol și că vor fi aprobate „primele responsabilități care trebuie asumate”.

Dorel Onaca: Raed Arafat nu știe ce vorbește! La 500 de metri de locul unde s-a prăbușit elicopterul era nava Jupiter, cu motoarele în funcțiune. Nu i-a chemat nimeni

  „Va fi nevoie să continuăm să aflăm cum s-a produs și cum s-a ajuns la această tragedie. Cu siguranță, și Parchetul va face ceea ce ține de atribuțiile legale și o să vreau pentru DISU să găsim soluția unui audit extern, pentru că am investit și investim foarte mult - și e foarte bine acest lucru - însă, în final, oamenii și procedurile trebuie să fie mai bine pregătite atunci când avem situații de acest gen”, a completat Ponta.

Medicul și demisia

Șeful DISU, Raed Arafat, a explicat că ia și el în calcul demisia din funcție, dacă va fi găsit vinovat. „Dacă va ieși doctorul Arafat vinovat, automat îmi asum responsabilitatea că sunt vinovat și am plecat”, a precizat șeful DISU.

Un înalt oficial a dezvăluit, pentru „Evenimentul zilei”, unde este hiba în organizarea DISU. Acesta a explicat punctual pentru cazul tragediei de pe lacul Siutghiol. „Problema este că Raed Arafat a căpușat Ministerul de Interne cu acest SMURD. Cei de la ISU nu au anunțat alte societăți de salvare ca să nu se împartă banii. Asta este problema! Cei de la ISU trebuiau să anunțe Agenția Română de Salvare a Vieților Omenești pentru a interveni la Siutghiol. Prefectul este și el vinovat pentru că are atribuții în acest sens și nu a reglementat problema comandamentelor de intervenție pe județ. Deci, marea vină a lui Arafat este că nu a băgat în subordinea operatorilor ISU societățile de salvare”, ne-a explicat înaltul demnitar.

Miza în aceste intervenții de urgență sunt banii de la buget. „În plus, a pus monopol în MAI, în condițiile în care SMURD nu se descurcă. Gândiți-vă, știu sigur, că sunt cam șase milioane de intervenții pe an ale SMURD, care sunt plătite, în medie cu 100 de euro, deci se poate și mai mult. Dacă faceți o socoteală, trebuie să ne întrebăm: unde se duc cei 600 de milioane de euro, cel puțin, și de ce nu există dotare?”, se întreabă înaltul demnitar. În plus, mai arată acesta, mai este și problema slabei pregătiri a celor care participă la intervenții.


Frigul le-a grăbit moartea

Procurorul general al României, Tiberiu Nițu, a decis ieri ca ancheta în acest caz să fie făcută de Secția Parchetelor Militare. Este începută urmărirea penală „in rem” (pentru fapte) privind infracțiunile de nerespectarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă și de ucidere din culpă. Patru persoane au decedat în accidentul de pe lacul Siutghiol: pilotul Petre Corneliu Cătuneanu (47 de ani), copilotul Ginel Claudiu Crăcănel (42 de ani), medicul Vizireanu Laura (39 de ani) și asistenta medicală Gabriela- Camelia Harton (38 de ani). Potrivit primelor date de la IML, Cătuneanu și Harton au murit înecați, iar Vizireanu și Crăcănel au suferit răni foarte grave, care au condus la deces. Moartea echipajului a fost grăbită de temperatura foarte scăzută a apei, aproape de îngheț: 2-3 grade Celsius.

Acuzațiile „Baronului de litoral”

Președintele CJ Constanța, Nicușor Constantinescu (PSD), susține că șeful ISU Dobrogea, colonelul Viorel Jianu, și prefectul Radu Volcinschi, demiși din funcții, „au picat nevinovați”. „Schimbarea celor doi demonstrează, încă o dată, lipsa de asumare a responsabilității lui Raed Arafat. El ar trebui să-și asume public aceste decese”. El a explicat că prefectul și-ar fi făcut treaba. „Prefectul l-a informat atunci, inclusiv pe Raed Arafat, despre faptul că nu sunt ambarcațiuni și că s-a mers să se salveze cu ambulanțe. A sugerat că trebuie solicitate, de la Ministerul Transporturilor, ambarcațiuni din port, de pe mare și de pe lac, care să intervină urgent. Din păcate nu a decis prefectul, acum nu are voie să vorbească”, a acuzat Nicușor Constantinescu.
Onaca l-a contrazis pe Arafat


Dorel Onaca, fost patron al companiei de salvare maritimă ONACVA şi fost șef al Agenţiei pentru Salvarea Vieţii Omeneşti pe Mare (ARSVOM), consideră că vina pentru că planul de salvare nu a funcționat ar fi a ISU.

„Principalul vinovat este ISU pentru că trebuia să anunțe toate instituțiile cu rol de salvare pe mare, care aveau capacitatea de a interveni rapid”, a precizat acesta, pentru EVZ. După care a adăugat: „Nava Jupiter, care se află în subordinea Ministerului Transporturilor, era cu motoarele calde, nu este adevărat ce a spus domnul Arafat că nava Jupiter era în conservare, nu există aşa ceva. Putea să ajungă acolo în cinci minute, cel mult!”.

Astfel, Onaca l-a contrazis pe Arafat, care declarase că ambarcaţiunea Jupiter, care a venit din proprie inițiativă la locul accidentului, era imobilizată. „Nava este în afara intervenției și este în conservare cu finalul sezonului estival. Ea nu trebuia să fie în apă, ci conservată. Că a fost în apă, că omul a participat, e un lucru pentru care-i mulţumim lui”, declarase inițial Arafat.
Nu vom afla ce au vorbit în elicopter

Generalul Dorel Grădinaru, şeful Inspectoratului General de Aviaţie a explicat, pentru EVZ, că nu există o cutie neagră la tipul de elicopter prăbușit la Siutghiol. „Există un computer care ne poate arăta cum a funcționat motorul, dar ne temem că piesele au stat prea mult în apă și este foarte posibil să fie degradate. Este adevărat că o eventuală defecţiune se putea semnala prin staţie, acest lucru urmează să aflăm în cadrul anchetei. Deci, trebuie să aflăm convorbirile”, spune cel care se ocupă de coordonarea anchetei.

„Nu era nevoie de veste”

Echipajul se îndrepta către Tuzla, la baza MApN de pe aerodrom. „Piloții trebuiau să lase elicopterul acolo, iar ei să meargă la un hotel, unde urmau să fie cazaţi. Echipajul ar fi trebuit să vină la chemare, în cazul în care urma să avem o misiune. Dacă era o problemă în aer, putea să lase elicopterul la Kogălniceanu”, mai punctează generalul.
Cât despre prezența vestelor, Grădinaru stabilește că: „Nu era nevoie de veste de salvare pentru că directivele europene spun că numai pe mare sunt necesare. Iar ei au căzut într-un lac! Nu se ştie cine conducea, oricare dintre ei putea face asta, dar acum nu ştim cine conducea.Ultima revizie a fost făcută înainte de luna noiembrie, când am primit elicopterul, deşi avea 100 de ore, deci, la ieşirea din fabrică avea revizia, cu toate acestea, din ordinul meu s-au dublat aceste verificări”.

Ipoteza specialiștilor: „Eroare umană”

Mihai Șerban, pilot experimentat și instructor de zbor, are patru argumente pentru care consideră că prăbușirea elicopterului SMURD s-ar fi produs ca urmare a unei erori de manevrare a aparatului de zbor.
„În primul rând, traseul de zbor nu-l obliga să survoleze lacul, îl putea ocoli.

În al doilea rând, elicopterul era echipat doar pentru zborurile la vedere. Accidentul a avut loc la 20 de minute înainte de asfințit, regulamentul de zbor interzice acest lucru. Cu 30 de minute înainte de apusul soarelui nu se mai pot face misiuni fără echipament pentru zborul pe întuneric.

Apoi, zborul trebuia să se facă la minimum 200 de metri altitudine, nu la rasul apei.

Ultimul argument este legat de lipsa unui anunț către turnul de control că ar fi probleme la aeronavă. Stația era deschisă, cu o simplă apăsare a butonului, se putea anunța o defecțiune. Durează mai puțin de o secundă”.
Demonstrație ratată

Un alt pilot experimentat susține aceeași ipoteză: „Analizând informațiile care au apărut pe piață, eu consider că este vorba de o eroare umană. Pilota foarte aproape de apă, la rasul apei cum spunem noi. Piloții fac acest gen de zboruri în joacă, pentru a-și dovedi îndemânarea. A fost o demonstrație ratată”, este de părere și cel de-al doilea specialist.