FOCUS Noua lege a educaţiei - cicluri de studii reconfigurate şi universitate centrată pe student

Opţiunile majore ale Legii educaţiei fac referire la reconfigurarea ciclurilor de studii, aşa cum ele sunt şi cum este firesc să fie. Clasa pregătitoare e inclusă în învăţământul obligatoriu, deci se instituie învăţământul obligatoriu de la vârsta de şase ani. Potrivit studiilor internaţionale, cu cât un copil merge mai devreme la şcoală, cu atât rezultatele învăţării sunt mai bune, iar vulnerabilităţile sale sunt mai mici. Clasa a IX-a trece la gimnaziu, consecinţa acestui fapt fiind cu siguranţă o rată a abandonului şcolar mult redusă, având în vedere că cea mai mare rată a abandonului şcolar în România se înregistrează atunci când copiii trec de la clasa a VIII-a la clasa a IX-a.

Un alt lucru fundamental reglementat de noua lege a educaţiei este modul de finanţare a şcolilor, finanţarea per elev a tuturor costurilor salariale, utilităţi, apă, căldură, manuale şi tot ceea ce ţine de standardele minime de autorizare a şcolii, adică materiale didactice şi aşa mai departe.

"Faptul că această finanţare va fi făcută per elev va da atât predictibilitate, cât şi sustenabilitate economică şcolilor, pentru că vreau să vă spun că nicio reformă şi niciun sistem nu poate să funcţioneze dacă n-ai un model economic predictibil", spunea ministrul Educaţiei.

În ceea ce ţine de învăţământul preuniversitar, un lucru foarte important este, de asemenea, modul în care a fost gândit curriculumul, reperele curriculare care au fost date în lege, şi anume curriculumul bazat pe competenţe şi, mai mult, corelarea dintre programă şi examene. Introducerea de examene transdisciplinare este un mare pas înainte, în contextul în care şcolarii din România au rezultate slabe la testele internaţionale care vizează acest tip de pregătire.

În domeniul universitar, noua lege schimbă modul de conducere a universităţilor. Modernizarea învăţământului superior din România vizează: implicarea factorilor externi universităţii în alegerea conducerii instituţiei, pentru că, astfel, universităţile vor avea şansa să se deschidă spre mediul extern. Mai apoi, prin procedurile de obţinere a titlurilor universitare de profesor, respectiv profesor conducător de doctorat, care sunt prevăzute în lege, are loc o deschidere fără precedent a sistemului pentru tineri şi pentru cei de valoare.

Tot în ceea ce priveşte universităţile, clasificarea universităţilor, în funcţie de misiunea lor specifică, în universităţi până la nivel de licenţă, universităţi până la nivel de master, respectiv cele mai bune până la nivel de doctorat, este, de asemenea, un pas înainte în ceea ce priveşte alocarea resurselor.

Proiectul Legii educaţiei pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament prevede că învăţământul general obligatoriu este de zece clase şi cuprinde învăţământul primar şi cel gimnazial.

Învăţământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020.

Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri: educaţia timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare; învăţământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV; învăţământul secundar, care cuprinde învăţământul secundar inferior sau gimnazial, ce include clasele V-IX, şi învăţământul secundar superior sau liceal, cu clasele de liceu X-XII/XIII, cu urmatoarele filiere: teoretică, vocaţională şi tehnologică, învăţământul profesional, cu o durată între şase luni şi doi ani, învăţământul terţiar non-universitar, care cuprinde învăţământul postliceal.

Învăţământul liceal, vocaţional şi tehnologic, învăţământul profesional şi cel postliceal se organizează pentru specializări şi calificări stabilite de Ministerul Educaţiei, în conformitate cu Registrul Naţional al Calificărilor.

În scopul realizării finalităţilor educaţiei şi a formării profesionale prin sistemul naţional de învăţământ, învăţământul liceal de stat este generalizat şi gratuit.

În proiectul de lege se prevede, de asemenea, că disciplina Religie poate fi predată numai de personalul didactic calificat şi abilitat în baza protocoalelor încheiate între Ministerul Educaţiei şi cultele religioase recunoscute oficial de stat.

La solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui, pentru elevul minor, şcolarul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz, situaţia şcolară se încheie fără disciplina Religie. În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la această disciplină.

La secţiunea referitoare la "învăţământul pentru persoanele aparţinând minorităţilor naţionale" se prevede, între altele, că în cadrul învăţământului preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepţia disciplinei Limba şi literatura română. Un alineat stabileşte că în învăţământul primar, gimnazial şi liceal cu predare în limbile minorităţilor, disciplinele Istoria şi Geografia României se predau în aceste limbi, după programe şcolare şi manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română, cu obligaţia transcrierii şi a însuşirii toponimiei şi a numelor proprii româneşti şi în limba română.

De asemenea, proiectul de lege prevede că părintele sau tutorele legal este obligat să ia măsuri pentru şcolarizarea elevului, pe perioada învăţământului obligatoriu. Părintele sau tutorele legal răspunde pentru distrugerile materiale din patrimoniul şcolii cauzate de elev.

Măsura introducerii clasei pregătitoare în învăţământul primar intră în vigoare începând cu anul şcolar 2012 - 2013.

De asemenea, este prevăzut ca măsura introducerii clasei a IX-a în învăţământul gimnazial să intre în vigoare începând cu generaţia de elevi care începe clasa a V-a în anul şcolar 2011-2012.

Examenul de bacalaureat se va desfăşura în conformitate cu prevederile legii începând cu generaţia de elevi care începe clasa a IX-a în anul şcolar 2012 -2013.

Admiterea la liceu se va desfăşura potrivit prevederilor legii începând cu generaţia de elevi care intră în clasa a V-a în anul şcolar 2011-2012.

Prima evaluare care va fi înscrisă în protofoliul educaţional are loc la finalul clasei pregătitoare. Atunci, cadrul didactic responsabil întocmeşte un raport de evaluare a dezvoltării fizice, socio-emoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare.

Urmează o altă evaluare la finalul clasei a II-a. Fiecare şcoală organizează şi realizează evaluarea competenţelor fundamentale: scris-citit şi matematică.

La finalul clasei a IV-a, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului realizează, prin eşantionare, o evaluare la nivel naţional a competenţelor fundamentale dobândite în ciclul primar, după modelul testărilor internaţionale, pentru diagnoza sistemului de învăţământ la nivel primar.

Apoi, urmează o altă evaluare la finalul clasei a VI-a. Toate şcolile organizează şi realizează evaluarea elevilor prin două probe transdisciplinare: limbă şi comunicare, matematică şi ştiinţe. Proba de limbă şi comunicare va cuprinde limba română şi limba modernă I, iar pentru elevii din clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale, şi limba maternă.

La finalul clasei a IX-a se realizează o evaluare naţională obligatorie a tuturor elevilor.

Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj, similar testelor internaţionale. Evaluarea curpinde: o probă scrisă la limba şi literatura română; o probă scrisă la limba maternă; o probă scrisă transdisciplinară la matematică şi ştiinţe; o probă scrisă la o limbă de circulaţie internaţională; o probă practică de utilizare a calculatorului, susţinută în timpul anului; o probă orală transdisciplinară de evaluare a competenţelor civice şi sociale, susţinută în timpul anului.

În noua Lege a educaţiei, examenul de bacalaureat cuprinde mai multe probe de evaluare a competenţelor. Este vorba despre evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română; de evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale; de evaluare a competenţei lingvistice la două limbi de circulaţie internaţională studiate pe parcursul învăţământului liceal şi de evaluarea competenţelor digitale.

Urmează apoi evaluarea competenţelor formate pe durata învăţământului liceal: probă scrisă la Limba şi literatura română - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările; probă scrisă la Limba şi literatura maternă -- probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale; două probe scrise, diferenţiate, după cum urmează: pentru profilul real din filiera teoretică (matematică; probă transdisciplinară din ştiinţe: fizică, chimie, biologie); pentru profilul umanist din filiera teoretică (o limbă de circulaţie internaţională; probă transdisciplinară din geografie, istorie, ştiinţe socio-umane); pentru filiera tehnologică (probă scrisă disciplinară specifică profilului; probă transdisciplinară specifică domeniului de pregătire); pentru filiera vocaţională (probă practică sau scrisă, după caz, specifică profilului sau specializării; probă transdisciplinară specifică profilului sau specializării).

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului dezvoltă, de asemenea, potrivit proiectului, programul naţional de stimulare a excelenţei didactice, finanţat din propriul buget, din care se premiază excelenţa didactică.

De asemenea, salarizarea personalului didactic şi a celui didactic auxiliar din unităţile de învăţământ de stat se face şi în funcţie de performanţele profesionale, conform legii.

Veniturile salariale şi extrasalariale ale directorilor şi directorilor adjuncţi, precum şi salarizarea personalului didactic din unităţile de învăţământ particular se stabilesc prin negociere între conducerea persoanei juridice finanţatoare şi persoana în cauză, cu avizul consiliului de administraţie al unităţii şcolare.

Măsura acordării a 500 de euro pentru educaţia permanentă a fiecărui nou-născut se aplică începând din 2013.

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului stabileşte anual costul standard per preşcolar/elev, cost care stă la baza finanţării de bază. De suma aferentă beneficiază toţi preşcolarii şi elevii din învăţământul preuniversitar de stat, precum şi preşcolarii şi elevii din învăţământul general obligatoriu, profesional şi liceal, particular şi confesional, care studiază în unităţi de învăţământ acreditate şi evaluate periodic, conform legislaţiei în vigoare.

Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar cuprinde finanţarea de bază, finanţarea complementară şi finanţarea suplimentară.

Statul asigură finanţarea de bază pentru toţi preşcolarii şi pentru toţi elevii din învăţământul primar, gimnazial, profesional şi liceal de stat, particular sau confesional acreditat, precum şi pentru elevii din învăţământul postliceal special de stat. Finanţarea de bază se face în limitele costului standard per elev/preşcolar, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

În învăţământul preuniversitar particular, taxele de şcolarizare se stabilesc de consiliul de administraţie al fiecărei instituţii sau unităţi de învăţământ, în condiţiile legii.

Finanţarea învăţământului preuniversitar de stat, particular şi confesional se asigură din fonduri publice sau din alte surse, potrivit legii. Finanţarea învăţământului preuniversitar particular şi confesional acreditat se face din taxe, din fonduri publice, în cazul învăţământului preşcolar, primar şi gimnazial obligatoriu, precum şi din alte surse, potrivit legii.

Proiectul prevede că, începând cu 1 ianuarie 2012, pentru finanţarea educaţiei naţionale se alocă anual din bugetul de stat şi din bugetele autorităţilor publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unităţile şi instituţiile de învăţământ pot obţine şi utiliza autonom venituri proprii.

Pentru activitatea de cercetare ştiinţifică se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv.

De asemenea, măsura privind introducarea costului standard per elev şi a principiului "finanţarea urmează elevul" urmează se aplice din 2012.

În privinţa învăţământului universitar, legea reglementează distinct învăţământul superior medical, pe cel militar, precum şi pe cel artistic.

Un capitol disctinct în lege este cel care menţionează explicit "promovarea universităţii centrate pe student", studenţii fiind consideraţi "parteneri ai instituţiilor de învăţământ superior şi membri egali ai comunităţii academice".

Legea prevede sancţiuni pentru universităţile care admit în programele lor de studii mai mulţi studenţi decât capacitatea de şcolarizare aprobată.

De asemenea, prin Legea educaţiei se constituie Registrul Matricol Unic al Universităţilor din România, o bază de date electronică în care sunt înregistraţi toţi studenţii din România din universităţile de stat sau particulare acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu, pentru a se asigura un control riguros al diplomelor. Studenţii pot fi reprezentaţi în toate structurile decizionale şi consultative din universitate.

La acelaşi capitol este inclusă şi prevederea conform căreia studenţii care provin din familii cu venituri reduse beneficiază de un sistem de împrumuturi bancare pentru efectuarea studiilor, garantate de stat, în condiţiile legislaţiei în vigoare, prin Agenţia de Credite şi Burse de Studii. Împrumuturile pot acoperi taxele de studii şi costul vieţii pe perioada studiilor. Absolvenţii care vor practica profesia minimum cinci ani în mediul rural vor fi scutiţi de plata a 75% din împrumut, această parte fiind preluată de către stat, în cuantum de maximum 5.000 lei.

Instituţiile de învăţământ superior pot acorda, în afara cifrei de şcolarizare aprobate, cel puţin un loc pentru studii gratuite absolvenţilor cu diplomă de bacalaureat proveniţi din centrele de plasament, în condiţiile stabilite de Senatul universitar, iar candidaţii proveniţi din medii cu risc socioeconomic ridicat sau marginalizate din punct de vedere social - romi, absolvenţi ai liceelor din mediul rural sau din oraşe cu mai puţin de 10.000 de locuitori - pot beneficia de un număr de locuri bugetate garantate, în condiţiile legii.

Actul normativ conţine prevederi clare referitoare la rectori, una dintre acestea fiind că "persoanele care ocupă o funcţie de conducere sau de demnitate publică nu pot exercita funcţia de rector pe perioada îndeplinirii mandatului".

Durata mandatului de rector este de 4 ani. Mandatul poate fi înnoit cel mult o dată, în urma unui nou concurs, conform prevederilor cartei universităţii. O persoană nu poate fi rector al aceleiaşi instituţii de învăţământ superior pentru mai mult de 8 ani, indiferent de perioada în care s-au derulat mandatele şi de întreruperile acestora.

După împlinirea vârstei de pensionare, ocuparea oricărei funcţii de conducere în universităţile de stat, prticulare şi confesionale este interzisă, cu excepţia mandatelor în exerciţiu la data intrării în vigoare a legii.

Persoanele care exercită o funcţie de conducere sau de demnitate publică au dreptul de a li se rezerva postul din sistemul educaţional, dar nu pot exercita funcţia de rector pe perioada îndeplinirii mandatului. Funcţia de rector este incompatibilă cu deţinerea de funcţii de conducere în cadrul unui partid politic, pe perioada exercitării mandatului.

O altă prevedere a legii se referă la înfiinţarea Consiliului Naţional de Statistică şi Prognoză a Învăţământului Superior, care are ca atribuţii principale elaborarea şi actualizarea permanentă a indicatorilor de monitorizare a învăţământului superior şi prognoza evoluţiei acestuia în raport cu dinamica pieţei muncii.

Legea menţionează că profesorii din învăţământul universitar se pensionează la 65 de ani, după această vârstă putându-şi continua activitatea didactică pe baza de contract cu unitatea de învăţământ, care poate fi reînnnoit anual, fără a fi supus reglementărilor privind cumulul salariu-pensie.

Legea educaţiei instituie condiţii stricte de studii pentru ocuparea funcţiilor didactice, cei aflaţi în situaţii care nu sunt conforme celor legale având la dispoziţie un termen de patru ani pentru a-şi reglementa situaţia. De asemenea, prevede evaluarea la intervale de maximum cinci ani a rezultatelor şi performanţelor activităţilor didactice şi de cercetare ale personalului didactic şi de cercetare dintr-o universitate. Evaluarea de către studenţi a prestaţiei cadrelor didactice este obligatorie, iar rezultatele evaluărilor sunt informaţii publice.

Legea defineşte ca abateri grave de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică şi activitatea universitară: plagierea rezultatelor sau publicaţiilor altor autori; confecţionarea de rezultate sau înlocuirea rezultatelor cu date fictive; introducerea de informaţii false în solicitările de granturi sau de finanţare. Actul normativ interzice ocuparea posturilor didactice şi de cercetare de către persoane dovedite că au realizat abateri grave de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică şi activitatea universitară.

Un capitol distinct în lege este "Învăţarea pe tot parcursul vieţii", care prevede că statul garantează şi susţine, inclusiv financiar, accesul la educaţie şi formare profesională continuă pentru: tinerii şi adulţii care nu au finalizat învăţământul obligatoriu; tinerii care au părăsit sistemul de educaţie înainte de a obţine o calificare profesională şi nu sunt cuprinşi în nicio formă de educaţie sau formare profesională; absolvenţii de învăţământ non-profesional sau cei care au absolvit studiile învăţământului liceal sau ale învăţământului superior în domenii şi calificări redundante sau nerelevante pe piaţa forţei de muncă; persoanele cu cerinţe educaţionale speciale; tinerii şi adulţii care revin în ţară după o perioadă de muncă în străinătate; tinerii şi adulţii rezidenţi în comunităţi dezavantajate economic şi social; angajaţii de peste 40 de ani cu nivel scăzut de educaţie, rezidenţi în mediul urban şi în mediul rural, cu calificare redusă sau necalificaţi; elevii cu risc major de eşec şcolar; toţi cetăţenii care doresc să urmeze programe de educaţie permanentă.

Finanţarea învăţării pe tot parcursul vieţii se realizează prin fonduri publice şi private pe baza parteneriatului public-privat, prin finanţare şi cofinanţare din partea angajatorilor, organizaţiilor nonguvernamentale, prin fonduri nerambursabile din programe europene, prin conturi de educaţie permanentă şi prin contribuţia beneficiarilor.

Guvernul înfiinţează Muzeul Naţional al Ştiinţei, în condiţiile legii, muzeu care "are drept scop principal oferirea de experienţe de învăţare non-formală şi informală, prin prezentarea principalelor realizări ale ştiinţei şi tehnologiei". Metodologia de înfiinţare, organizare, funcţionare şi finanţare a Muzeului Naţional al Ştiinţei se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Legea mai stabileşte că instituţiile de învăţământ superior de stat având activităţi de predare în limba minorităţilor naţionale, care au statut de universităţi multiculturale şi multilingve sunt: Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca - în limbile română, maghiară şi germană; Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş - în limbile română şi maghiară; Universitatea de Artă Teatrală din Târgu-Mureş - în limbile română şi maghiară.

La data intrării în vigoare a legii, respectiv la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, senatele universitare sunt obligate ca, în termen de şase luni să definitiveze noua Cartă universitară, regulamentele şi metodologiile de organizare şi funcţionare a universităţilor.

www.mediafax.ro