Fostul șef al Inspectoratului județean al MI Constanța suspectat de IICCMER de crime și abuzuri în perioada comunistă

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a organizat astăzi, 30 iunie 2016, o conferinţă de presă în cadrul căreia a făcut publice rezultatele celor mai recente acţiuni de investigaţii speciale şi situaţia sesizărilor penale formulate de Institut.

Cu această ocazie a fost lansat un apel public referitor la prelevarea de probe ADN de la rudele directe ale victimelor deshumate în campania de săpături derulată de IICCMER la Periprava în perioada 2015 – 2016.

De asemenea, sub rezerva prezumţiei de nevinovăţie, au fost dezvăluite două noi nume din lista de persoane suspectate pentru comiterea unor crime politice în timpul regimului comunist.
Este vorba despre:

• Petrescu Marian, fost comandant al unor colonii de muncă şi penitenciare în timpul regimului comunist, responsabil de aplicarea unui regim de detenţie care a dus la decesul a 104 de deţinuţi politic;
• Boştină Gheorghe, fost locțiitor politic, responsabil de decesul a 100 de deţinuţi politic

DOSAR DE PRESĂ:

OŞTINĂ D. GHEORGHE, General-maior de securitate 
 
Născut la 6 aprilie 1930, în comuna Ciuperceni, jud. Gorj.
Origine socială: țăran sărac
Naționalitate: română
Studii: 4 clase industriale
Profesia de bază la încadrarea în MAI: strungar în fier    

 
Între septembrie 1937 și iunie 1944 a fost elev la școala primară din localitatea Ciuperceni, iar între octombrie 1944 și iunie 1948 a intrat ucenic la Pirotehnica Armatei (fosta uzină Sadu din Târgu Jiu), urmând, în paralel, școala profesională de ucenici până în 1950. În 1948 merge voluntar pe șantierul Salva-Vișeu, iar în mai 1950 a fost scos din producție, lucrând ca operator la cinematograful Sfatului popular din Târgu-Jiu.
În decembrie 1950 a fost încorporat în regimentul 7 artilerie din Buzău, mai apoi fiind mutat în cadrul unităților MAI. În octombrie 1951 a fost trimis la școala militară de ofițeri din Câmpina, după doi ani terminând cu gradul de locotenent. Timp de 2 ani și 6 luni a lucrat ca locțiitor politic la Regimentul de securitate București. În martie 1956 a devenit membru de partid și a fost decorat cu medalia „Pentru servicii deosebite aduse în apărarea orânduirii de stat”.
Din octombrie 1955 până în mai 1956 a urmat cursul de perfecționare ofițeri Oradea, apoi a lucrat ca locțiitor politic de companie în aceeași unitate. A fost mutat în Direcția Generală a Penitenciarelor și Coloniilor de Muncă și încadrat ca locțiitor politic la Colonia de Muncă Dăeni. În iulie 1957 a fost promovat locțiitor politic al Penitenciarului Galați. În februarie 1960 a fost numit locțiitor politic al Formațiunii 0957 Ostrov și organizator de partid la Gospodăria MAI Salcia.
În 1960 a urmat cursul de propagandiști  de pe lângă Școala superioară de Partid „Ștefan Gheorghiu”, lucrând la aceeași formațiune.

La 1 octombrie 1964 a fost numit locțiitor al șefului secției politice din brigada pază obiective Constanța, iar la 6 ianuarie 1964 a fost numit șeful secției politice a brigăzii de pază Constanța.

Din 1964 a fost numit instructor în Secția pentru probleme militare şi justiţie a CC al PCR până la 12 aprilie 1978). La conferința regională de partid Dobrogea a fost ales delegat la cel de-al IX-lea congres al PCR.

A îndeplinit funcțiile de secretar al Comitetului de partid din aparatul central al Ministerului de Interne începând cu data de 12 aprilie 1978, membru în Biroul Consiliului Politic din MI (din februarie 1979), instructor la CC al PCR (din august 1974); șef de Secție la Direcția Informații Externe – UM 0544 București din DSS (din 1979), șef al Inspectoratului județean Constanța al MI (din 1979), membru în CJ Constanţa al PCR şi în Biroul CJ Constanţa al PCR (1979 – 1984), deputat în Consiliul popular al județului Constanța.

Între 25 decembrie 1989 și 1990 a îndeplinit funcția de șef al Direcției Generale a Penitenciarelor.
Prin Decretul 23 din 28 decembrie 1989 colonelul Boștină D. Gheorghe este înaintat la gradul de general maior.

Iată în continuare și mărtria unui deținut din Hârșova

Regimul de detenție în Colonia de muncă Ostrov/formaţiunea 0957
(Ostrov, Dăeni, Salcia, Grădina, Stoeneşti, Frecăţei)
descris de către supraviețuitori
 
Pasaje din lucrări de memorialistică şi interviuri despre regimul de detenţie din perioada în care Gheorghe Boştină a fost locţiitor politic al Coloniei de muncă Ostrov/formaţiunea 0957. Următoarele mărturii sunt anexate denunţului înaintat către PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE.
 
OVIDIU ORCEAG
S-a născut în 31.07.1941 în oraşul Hârşova, judeţul Constanţa. A fost arestat în anul 1959 şi condamnat la 15 ani muncă silnică. A executat pedeapsa în închisorile Jilava şi coloniile de muncă din Balta Brăilei. A fost eliberat în 19.09.1964. Interviu publicat în Cosmin Budeancă (coord.), Experienţe carcerale în România comunistă, volumul I, Iaşi, Editura Polirom, 2007.
Acolo, la Grădina, am fost ’60, ’61, ’62. [...] Ieşeam la prăşit porumb, sfeclă, scos sfeclă, curăţat sfeclă... Tot timpul aveai treabă. […] Dimineaţa la ora 5 era deşteptarea, iar dacă erau luni de toamnă sau de iarnă, la 5 era noapte... Şi intrarea în colonii se făcea tot noaptea... De dimineaţa până noaptea erai la muncă silnică... La lucrările de la dig ne ţineau de dimineaţa de noapte, până noaptea... Şi trebuia să-ţi faci norma... Şi uite ceva ce am uitat să-ţi menţionez: dacă nu făceai norma de 3 metri cubi pe zi, te oprea în poartă şi te bătea. Ăsta era unul din motive...
[...]
Era dimineaţa un fel de cafea cu pâine şi cu o bucăţică de marmeladă aşa cam ca jumătate de cutie de chibrituri. Atât! La prânz felul întâi, felul doi cu turtoi şi seara iar o feliuţă de pâine, cu felul doi.
[...]
Dar când era timp de persecuţie, ne persecuta pe toţi. Atuncea îţi căuta motive când veneai de la muncă, de la câmp, şi te băteau. Te oprea în poartă şi-ţi dădea 10, 15, 20, 30, după cum apreciau ei...
[...]
Erau situaţii când ţi-era sete şi n-aveai de unde să bei, că nu veniseră ăştia cu putinile de apă, şi trebuia să bei apă din lac. Şi erau mormoloci, broaşte, şerpi, tot ce vrei... Dădeai apa aşa la o parte, şi erai bucuros că ai găsit-o... Şi uite, că nu ne-am îmbolnăvit...

NOTA AUTORULUI: Toate datele mai sus prezentate se găsesc și sunt publice pe www.iiccr.ro.

Citește și Documente cu caracter „strict secret“ - El a fost primul şef al Inspectoratului de Securitate Judeţean Constanţa (document)