Guvernul USL Bilanţ catastrofal la şapte luni

Promisiunile USL din vremea când era în opoziţie au fost acoperite doar în foarte mică măsură. Dintre cele îndeplinite, majoritatea au legătură cu ajutoarele sociale, pensiile şi salariile bugetarilor. Dar şi ele au fost "mâncate" de inflaţie
Victor Ponta

Cu doar câteva zile înainte de alegerile parlamentare, Victor Ponta cere votul românilor pentru a continua pe o perioadă de patru ani ceea ce a început în luna mai. Este, prin urmare, un moment bun pentru a privi ce lasă în urmă actualul premier şi a ne da seama dacă patru ani în plus ar fi unii de miere sau, dimpotrivă, de fiere.

Dacă ne luăm după partenerii săi din USL, a oprit furturile din banul public, a îndeplinit obiectivul consolidării fiscale, a mărit pensii şi salarii, a făcut un buffer de urgenţă şi a luat măsuri de încurajare economică.

Dacă ne luăm după adversarii săi, a făcut exact opusul. Într-un bilanţ ad-hoc realizat la şapte luni de guvernare Ponta, Adriean Videanu, coordonatorul campaniei electorale a ARD, a declarat chiar că situaţia economică ar fi fost mai bună dacă România nu avea deloc Guvern în ultimele şapte luni. „Evoluţia macroeconomică după şapte luni de guvernare Ponta este una absolut dezastruoasă pentru România.

Victor Ponta şi USL distrug pas cu pas economia românească. Fiecărui român, în medie, lunar, Victor Ponta i-a furat peste 100 lei din portofel. Revenirea salariilor bugetarilor, pentru a acoperi toate aceste creşteri, ar fi trebuit să fie minim 9,6% faţă de 7,4%", a spus Videanu.

Dincolo de declaraţii de campanie însă, rămân indicatorii economici seci, dar expresivi. Cei mai mulţi dintre ei nu par să fie în favoarea premierului.

Victor Ponta a fost dezavantajat de un context european instabil şi de o recoltă agricolă slabă, dar şi-a făcut şi singur viaţa grea fiind preocupat mai mult de lupta politică decât de guvernare. După cum spunea el însuşi, 75% din durata şedinţelor de Guvern era dedicată strategiei anti-Băsescu.

CREŞTERE PIB

În luna martie, prognoza de creştere economică a Guvernului pentru 2012 era de 1,7%, iar a FMI de 1,5-2%. Între timp, din cauza înrăutăţirii performanţelor economiei, prognoza Guvernului a ajuns la 1%, iar cea a FMI la 0,9%, în timp ce băncile se aşteaptă la o stagnare sau la creşteri sub 0,5%. După primele nouă luni din 2012, creşterea economică era de doar 0,2%, singurul trimestru pe plus fiind aprilie-iunie.

INFLAŢIE

Creşterea preţurilor din octombrie 2011 până în octombrie 2012 a fost de 4,96%, de la începutul anului preţurile urcând cu 4,28%. În luna aprilie, inflaţia era de doar 1,8% faţă de aceeaşi lună din 2011, rezultatul unor eforturi îndelungate de calmare a preţurilor.

Cele mai mari scumpiri în primele zece luni ale anului au fost la citrice (27%), cartofi (21%), fasole (20%), ulei (10%), unt (7,78%), mălai (7,67%) şi combustibili (6,78%).


CURS VALUTAR

Într-o economie dependentă de importuri şi de intrările de capital străin, un curs valutar slab a tras după el mulţi alţi indicatori, printre care inflaţia şi nivelul de trai. În cele şapte luni de guvernare USL, un euro a urcat cu 2,7%, de la 4,4 lei până la 4,52 lei.

Singurii din regiune care au „reuşit" o performanţă mai proastă sunt vecinii din Republica Moldova, a căror monedă s-a depreciat cu aproape 5% faţă de euro în acelaşi interval. Forintul şi zlotul polonez au crescut, coroana cehă şi hryvnia ucraineană au rămas pe loc, iar dinarul sârbesc a scăzut cu 1,3%.

PUTERE DE CUMPĂRARE

Nivelul de trai mai bun al cetăţenilor este scopul final al oricărui Guvern. Din aprilie până în septembrie, salariul mediu net în România a scăzut de la 1.553 lei pe lună la doar 1.538 lei pe lună, în acelaşi interval preţurile crescând în medie cu 2,74%. În termeni reali, scăderea salariului, şi deci a puterii de cumpărare, este de 3,6%. Dacă luăm în calcul creşterea cu 8% a salariilor bugetarilor, rezultă că impactul asupra ne-bugetarilor este considerabil mai mare, deşi aceştia sunt cei care susţin statul.

DEFICIT BUGETAR

Deficitul a fost „perla coroanei" pentru Victor Ponta, singurul lucru important cu care s-a putut lăuda pe bună dreptate. Nu neapărat pentru că ar fi îmbunătăţit lucrurile, însă cel puţin le-a păstrat în parametrii prestabiliţi. După primele zece luni, deficitul era de 1,19% din PIB, departe de limita de 2,2% stabilită. După primul trimestru, acesta era de 0,56% din PIB. Deficitul e însă şi cel cu care se poate jongla cel mai bine, iar ţinerea lui pe loc s-a datorat inclusiv întârzierii plăţilor către cei cărora statul le e dator.

DATORIE PUBLICĂ

Datoria guvernamentală totală a scăzut între începutul lunii mai şi sfârşitul lunii septembrie cu 0,44%, mai exact cu aproape un miliard de lei. Exprimată ca procent din PIB, datoria guvernamentală a scăzut de la 34,7% până la 34,5%. Un motiv este ţinerea sub control a deficitului bugetar, însă altul este accesul limitat la pieţele financiare în perioada scandalului economic din vară, atunci când Ministerul de Finanţe a anulat mai multe emisiuni de împrumuturi din cauza dobânzilor prea mari.

DOBÂNZI

Costurile împrumuturilor au crescut pentru toată lumea în ultimele şapte luni. Dobânda interbancară ROBOR la trei luni a crescut de pe data de 7 mai, când a venit la putere actualul Guvern, cu aproape două puncte procentuale, de la 4,51% pe an până la 6,30%. Efectul s-a resimţit în întreaga economie, fie că vorbim de persoane fizice sau de firme care au credite în derulare. Statul, la rândul său, se împrumuta în aprilie la dobânzi de circa 5%, iar acum o face la 6,34%.

FONDURI EUROPENE

Absorbţia fondurilor europene este capitolul la care Guvernul a rămas, din păcate, repetent. Dacă la începutul mandatului avea ambiţii mari în acest sens, premierul a capitulat repede, dând vina pe predecesori pentru dezastrul la care s-a ajuns. Gradul de absorbţie era la 31 octombrie de 9,72%, în creştere uşoară faţă de 7,46% la 30 aprilie.

Un motiv important a fost blocarea plăţilor la jumătatea anului pe mai multe programe operaţionale. Din păcate, după şase luni nu s-a schimbat nimic, iar acum suntem în pericol să pierdem cea mai mare parte a banilor alocaţi de UE pentru perioada 2007-2013.

PRIVATIZĂRI

Guvernul Ponta a respectat doctrina socialistă, făcând orice pentru a păstra sub controlul statului cât mai multe companii. La Oltchim a pus la cale un simulacru de privatizare, predestinată eşecului, Hidroelectrica a plasat-o în insolvenţă, iar restul privatizărilor au fost amânate pe termen nedeterminat.

MANAGERI PRIVAŢI

Măsura asumată în faţa FMI a fost aplicată pe modelul balcanic consacrat deja. Portul Constanţa va fi condus de şeful organizaţiei locale a PSD, iar Canalul Dunăre-Marea Neagră de un fost consilier local PSD, afacerist cu statul de mai multă vreme. În conducerea Tarom şi-au făcut loc un fost ministru şi un consilier judeţean de la PNL, iar directorul general selectat iniţial a demisionat înainte de a-şi prelua mandatul.

INVESTIŢII

Au fost inaugurate trei porţiuni de autostradă, începute de mai mulţi ani. Pe de altă parte, a fost reziliat contractul pentru o parte a autostrăzii Nădlac-Arad, bugetul CNADNR a fost sacrificat pe altarul ajutoarelor sociale, iar magistrala 5 de metrou a rămas cu bugetul la jumătate.

EXPORTURI

Sunt printre puţinele lucruri care au mers cât de cât bine în guvernarea Victor Ponta. Exporturile exprimate în lei au crescut în perioada mai-septembrie 2012 cu 5,06%, însă au scăzut cu 1,4% în euro, faţă de perioada similară din 2011. Unul din motivele creşterii în lei este tocmai deprecierea leului, care le-a oferit exportatorilor un avantaj pe plan internaţional.

Citeşte întregul articol AICI.