Hotnews.Ce promit candidaţii la Constanța Oraş subteran, locuri cu verdeaţă şi ”Smart City. Reabilitarea Casinoului şi problema facturilor mari la căldură

Care sunt principalele cinci investiţii pe care candidaţii importanţi la Primăria Constanţei le consideră prioritare şi pe care le-ar demara imediat dacă ar fi aleşi în funcţia de primar? HotNews.ro a stat de vorba cu principalii candidaţi, deşi scenă politică din Constanţa nu a fost cuprinsă încă de clocotul care pândeşte candidaţii pentru primăriile capitalei. O confruntare în care principalii aspiranţi la şefia oraşului ar putea, pentru prima oară, să se supună unei provocări a contrazicerilor civilizate şi demne, ar fi binevenită pentru un oraş închis exerciţiilor democratice timp de 15 ani.
Cât este bugetul oraşului? În anul 2016, bugetul municipiului Constanţa s-a mărit cu 30%, de la 140 de milioane de euro la puţin peste 180 de milioane de euro. Din această suma, la sfârşitul lui 2015, aproximativ 43 de milioane de euro reprezintă excedent bugetar. În acest moment, gradul de îndatorare al oraşului Constanţa este de 13,76% dintr-un maximum de 30% permis de lege. Procentul este echivalentul a 108 milioane de lei, suma compusă din 68 milioane de lei reprezentând valoarea unui credit obţinut de la BRD pentru cofinanţarea fondurilor europene (suma necheltuită încă) şi 40 de milioane de lei reprezentând valoarea biletelor la ordin emise. Din bugetul total al municipiului Constanţa, suma rămasă pentru cheltuielile de dezvoltare, după achitarea cheltuielilor fixe, este cuprinsă între 40 şi 50 de milioane de euro. Cu aceşti bani, municipalitatea poate, spre exemplu, să demareze investiţii finanţate din bugetul local sau poate cofinanţă proiecte europene sau guvernamentale.
 

Decebal Făgădău (PSD). Strategia lui Decebal Făgădău (PSD) pentru dezvoltarea oraşului punctează următoarele sectoare: dezvoltarea unor capacităţi alternative de furnizare a energiei termice, transportul public, creşterea eficienţei energetice, educaţia şi macro-proiectul "Smart City". Candidatul PSD pentru Primăria Constanţa face o prioritate din segmentul deficitar al furnizării agentului termic şi, implicit, din facturile uriaşe pe care constănţenii le plătesc în sezonul rece pentru încălzirea locuinţelor. Făgădău anunţă că principale investiţii sectorizarea oraşului şi construirea unor centrale pe gaz, având în vedere o emisie minimă de noxe, reabilitarea termică a blocurilor, reabilitarea termică şi modernizarea grădiniţelor, şcolilor şi liceelor.
 
Despre proiectul de sectorizare a oraşului şi de construire a centralelor, Făgădău susţine că reprezintă o investiţie de aproximativ 100 de milioane de euro, iar pentru realizarea acesteia primarul interimar îşi propune fie să acceseze fonduri europene, ia în calcul varianta unui parteneriat public-privat, dar se gândeşte şi la posibilitatea unui împrumut cu perioada de amortizare 15-20 de ani.
 
În ce priveşte creşterea eficienţei energetice, pentru perioada unui mandat, candidatul PSD spune că ia în calcul 100 de blocuri din cele 1800 de blocuri ale Constanţei. Argumentele pentru această investiţie constau în creşterea valorii arhitectonice a blocului şi amenajarea unui aspect exterior plăcut al imobilelor, scăderea consumului energetic şi, implicit, a emisiilor de CO2, fapt care va aduce cu sine plata unor sume mai mici pentru agentul termic şi scăderea taxelor şi impozitelor de la gradul energetic D sau E la A. Perioada de implementare a proiectului este preconizată la 4 ani. Valoarea acesteia se ridică la 100 de milioane de euro (pentru toate cele 1800 de blocuri ale oraşului), iar că surse de finanţare Făgădău are în vedere fondurile structurale, europene şi o schemă de compensare prin contribuţia beneficiarilor, în raport cu scăderea taxelor şi impozitelor.
 
O altă investiţie din aceeaşi zona vizează reabilitarea instituţiilor de învăţământ, proiect care se intersectează cu cel precedent, de creştere a eficienţei energetice, şi a cărui implementare va fi posibilă prin accesarea fondurilor europene. Proiectul mai cuprinde şi construirea de grădiniţe şi şcoli noi, investiţie susţinută prin programele guvernamentale.
 
O a patra investiţie a candidatului PSD urmăreşte înfiinţarea unei societăţi pe acţiuni care să dezvolte o politică uniformă, coerentă, de transport public în vederea diminuării traficului rutier. Decebal Făgădău se declara un susţinător al mijloacelor de transport în comun şi consideră că traseul transportului public din municipiul Constanţa trebuie să se extindă în ceea ce Făgădău numeşte "zonele-dormitor" ale oraşului: Agigea, Cumpăna, Valu lui Traian, Ovidiu, Năvodari, localităţi vecine ale Constanţei, care ar deveni asociaţi în societatea pe care ar înfiinţat-o împreună cu Primăria Constanţa. În căutarea unei locuinţe, un număr mare de constănţeni s-a refugiat în localităţile respective în perioada de apogeu a pieţei imobiliare în Constanţa, dar continuă să muncească în oraş. Făgădău susţine că o astfel de investiţie, incluzând înnoirea parcului auto, face deja obiectul unor "discuţii avansate" şi ar costă între 10 şi 15 milioane de euro, implementarea proiectului ar dura 2 ani şi ar putea fi susţinut prin fonduri structurale.
 
Candidatul PSD la Primăria Constanţa a vorbit şi despre un "macro-plan" de implementare a unui proiect pe care acesta l-a numit "Smart City" şi care urmăreşte, pe termen mediu şi lung, patru vectori de dezvoltare: safe city, mobility city, energy city, e-city. Pe scurt, acest plan al primarului interimar îşi propune crearea unor punţi între mediul academic, diplomatic şi economic şi de consolidare a unei strategii comune şi unitare de dezvoltare a urbei.

 
Vergil Chiţac (PNL). Viziunea lui Vergil Chiţac, principalul contracandidat al actualului primar interimar, diferă semnificativ comparativ cu cea a lui Decebal Făgădău. Singurul punct comun de pe lista celor doi candidaţi este găsirea unor soluţii alternative pentru CET (centrală termoelectrica) şi pentru rezolvarea problemelor din jurul furnizării agentului termic. Candidatul liberal consideră că unul dintre motivele pentru care constănţenii plătesc un preţ foarte mare pentru gigacalorie este reprezentat de faptul că CET nu produce curent electric şi, dacă va deveni primarul Constanţei, Chiţac are în vedere modelul unei centrale din Oradea. Proiectul sau vizează construirea unor microcentrale în cartierele Constanţei, iar investiţia a fost aproximată de liberal la 70 de milioane de euro, bani pe care i-ar atrage prin Programul Operaţional Regional.
 
O altă investiţie de pe agenda candidatului liberal este reprezentată de reabilitarea Cazinoului de pe faleză Constanţei, o clădire considerată simbol a oraşului. Vergil Chiţac este de părere că proiectul de restaurare nu ar depăşi 10 milioane de euro şi propune două variante de implementare a acestuia: În prima varianta, acesta va consulta populaţia pentru a stabili dacă locuitorii oraşului sunt de acord cu alocarea acestei sume din bugetul municipal şi, în acest caz, tot cetăţenii vor fi consultaţi şi cu privire la amenajarea interiorului clădirii şi la destinaţiile spaţiilor respective. În a două varianta, candidatul liberal s-a gândit la accesarea fondurilor europene, identificând Axa 5 a POR care vizează valorificarea patrimoniului. În acest caz, administraţia publică va întocmi proiectul şi documentele necesare şi va aştepta deschiderea liniilor de finanţare.
 
O a treia investiţie propune înfiinţarea unui parc industrial aflat în managementul unei societăţi pe acţiuni în cadrul căreia Primăria Constanţa să deţină pachetul majoritar şi care să implice şi Zona Metropolitană a Constanţei, pentru amenajarea acestuia la graniţa dintre oraş şi localităţile vecine. Prin această iniţiativa Vergil Chiţac susţine că urmăreşte înfiinţarea locurilor de muncă şi dezvoltarea unui segment abandonat al Constanţei: industria. Candidatul liberal propune reactivarea unor sectoare precum comerţul şi serviciile, dar şi activarea unor segmente precum zona IT, în colaborare cu universităţile din Constanţa. Tot cu privire la acest proiect, Chiţac susţine că are în plan şi înfiinţarea unor puncte de informare în cadrul cărora în special întreprinzătorii din cadrul parcului industrial ar putea primi consultanţă gratuită pentru accesarea fondurilor europene. Acesta a aproximat o durata de implementare de 3 ani şi o investiţie iniţială, într-o prima faza a proiectului, de cel puţin 10 milioane de euro. Fondurile necesare ar urmă să fie obţinute prin Axa 4 - POR, de la bugetul de stat şi cel municipal.
 
Pe agenda priorităţilor candidatului liberal este trecută şi înfiinţarea unui spital municipal, cu cel puţin şase secţii de specialitate. Fostul rector consideră că este mai eficientă preluarea unei clădiri deja existente decât construirea unui imobil nou, drept pentru care a identificat trei variante reprezentate de clădirile aparţinând Spitalului Clinic Cai Ferate. Într-una dintre acestea ar putea fi amenajată unitatea medicală prin care liberalul îşi propune să rezolve şi problema practicii studenţilor de la Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii "Ovidius". Chiţac îşi propune o colaborare cu mediul universitar în viitorul spital municipal, iar investiţia este apreciată la "câteva milioane de euro", fondurile urmând să fie obţinute din bugetul municipal, bugetul de stat şi de la Ministerul Educaţiei.
 

Nu în ultimul rând, Vergil Chiţac îşi doreşte să înfiinţeze o sala polivalentă, considerând că nu este permis că unui oraş precum Constanţa să îi lipsească o asemenea investiţie. Proiectul este aproximat la 15 milioane de euro, sursă de finanţare identificată este Axa 4 - POR, iar viitoarea investiţie va fi destinată conferinţelor, spectacolelor, evenimentelor etc. Viitoarea sala polivalentă ar urmă să beneficieze de "un manangement privat performant" care s-ar ocupă de închirierea sălii pentru că întreţinerea aceasteia să nu devină o povara pentru bugetul primăriei şi ar urmă să fie amenajată în zona "Triunghi" (în spatele Gării Constanţa).
 
 
Claudiu Iorga Palaz (PMP). Înaintea enumerării investiţiilor pe care le-ar face în calitate de primar al Constanţei, candidatul PMP, Claudiu Palaz, a insistat să treacă în revista faptul că, înaintea demarării investiţiilor, primul lucru pe care l-ar face în Primăria Constanţa ar fi publicarea pe site-ul instituţiei a tuturor facturilor, ordinelor de plata şi a altor documente referitoare la plăţile efectuate de administraţia publică locală. Următorul pas ar fi anularea tuturor taxelor pe care candidatul PMP le va consideră inutile şi verificarea şi analizarea tuturor contractelor încheiate de Primăria Constanţa pentru că, în cazul în care Palaz va consideră că sunt păguboase, acestea să fie reziliate sau renegociate. Pe tot parcursul discuţiei, fostul prefect a părut preocupat mai degrabă de a face economie în urmă verificării contractelor în vigoare şi de a folosi aceşti bani în implementarea investiţiilor, decât de atragerea fondurilor europene. Acesta consideră că din bugetul total de 180 de milioane de euro, 25% reprezintă cheltuieli inutile sau "umflate". Printre contractele considerate păguboase, Palaz a enumerat contractul de salubrizare, de întreţinere a spaţiilor verzi, deszăpezire, afişaj stradal etc.
 
Ulterior, trecând la investiţii, fostul prefect vorbeşte despre necesitatea înfiinţării unui spital municipal, luând în calcul două clădiri ale CFR. Întrebat fiind de costurile pe care o asemenea investiţie le-ar implică, acesta a spus că nu poţi estima valoarea unui asemenea proiect, dar că indiferent de costuri, investiţia este o prioritate, iar fondurile vor veni din "orice surse de finanţare".
 
Apoi, Claudiu Palaz a vorbit pe îndelete despre "bună gospodărire a oraşului", punctând amenajarea unor noi spaţii verzi şi întreţinerea acestora cu apă provenită din puţurile pe care le va fora în schimbul a 10.000 euro/puţ forat. Palaz consideră că necesarul de curent electric pentru funcţionarea puturilor ar costă mai puţin Primăria Constanţa decât plata facturii la apă către Regia Autonomă Judeţeană de Apă, dacă spaţiile verzi ar fi irigate cu apă provenită de la compania de apă. Tot la acest capitol, Palaz îşi propune "o colectare selectivă a gunoiului, efectuată de 5-6 firme de specialitate, pe cartiere", pentru a sparge monopolul deţinut de actuală companie. În ce priveşte "înfrumuseţarea oraşului", fostul prefect vizează reabilitarea termică a blocurilor (cu fonduri europene) şi acordarea de facilităţi fiscale pentru proprietarii clădirilor din zona veche a oraşului care îşi reabilitează faţadele imobilelor. Nu în ultimul rând, Palaz consideră că fluidizarea rapidă şi ieftină a traficului din Constanţa, dar şi lipsa locurilor de parcare, pot fi bifate în anumite zone prin reducerea spaţiului verde care separă sensurile de mers (pentru amenajarea unor noi benzi de circulaţie) şi prin amenajarea unor parcări laterale, în locul celor "în spic", între trotuar şi carosabil.
 
O altă investiţie pe care o propune Palaz este reprezentată de un proiect mai vechi al acestuia de pe vremea în care era prefect, atunci când, într-una dintre campaniile sale, a reuşit să oprească vânzarea Cazinoului. Acesta susţine că dacă va ajunge primar, va chema Curtea de Conturi pentru a constată nerespectarea contractului încheiat între Primăria Constanţa şi firma în concesiunea căreia Cazinoul s-a ruinat. Ulterior, va cere daune acestei firme iar cu banii obţinuţi în urmă acestui demers va reabilita Cazinoul şi îl va redă constănţenilor sub formă unei clădiri multifuncţionale care va include o sala de spectacole, un sediu pentru Biroul Arhitecţilor, un restaurant amplasat exact în locul celui vechi etc.
 
Parcul industrial este o prioritate şi pentru candidatul PMP care consideră această investiţie "absolut necesară pentru dezvoltarea Constanţei şi pentru ocuparea forţei de muncă disponibilă". Acesta nu are în vedere sectorul industriei grele, ci mai degrabă şi-a proiectat un plan pentru mici întreprinzători şi pentru afacerile de familie care ar obţine astfel şi facilităţi fiscale pentru a fi încurajaţi să-şi dezvolte businessurile.
 
Nu în ultimul rând, candidatul PMP îşi propune înfiinţarea unui mijloc de transport, pe timpul verii, prin intermediul căruia turiştii cazaţi în staţiunea Mamaia vor face turul muzeelor constănţene, după un program bine stabilit.
 
Candidatul PMP nu a dorit să înainteze sume estimative pentru fiecare investiţie în parte şi de cele mai multe ori a ezitat să precizeze şi sursele de finanţare, motivând că nu poţi face dinainte astfel de evaluări şi nici nu poţi anticipa sursele de venit.
 
 
Christian Gigi Chiru (ALDE). Candidatul ALDE, Christian Gigi Chiru, îşi începe lista priorităţilor cu "urgenţă zero" a Constanţei: necesitatea achiziţionării coşurilor de gunoi. Această, alături de achiziţionarea mobilierului urban fac parte dintr-o investiţie pe care candidatul ALDE o aproximează la cinci milioane de euro, bani care vor fi alocaţi din bugetul municipiului. În această suma vor fi incluse şi băncuţe, şi stâlpi de iluminat.
 
O altă investiţie pe care şi-a propus-o Christian Gigi Chiru în eventualitatea în care ar ajunge primarul Constanţei este amenajarea unor centrale de cartier care vor fi amplasate în vechile puncte termice ale oraşului. Acesta consideră că în proiect vor fi prinse între 7 şi 10 microcentrale care vor asigura agentul termic necesar întregului municipiu, iar valoarea investiţiei va fi în jur de aproximativ 10 milioane de euro, bani care vor fi accesaţi din fondurile europene, iar cofinanţarea va fi suportată de municipalitate.
 
Reabilitarea termică a blocurilor se regăseşte şi pe lista candidatului ALDE. Acesta vorbeşte despre legislaţia europeană şi de obligativitatea României de a îndeplini acest obiectiv. Pe de altă parte, candidatul ALDE consideră, la fel că ceilalţi aspiranţi la scaunul de primar, că reabilitarea blocurilor va avea că efect şi înfrumuseţarea urbanistică atât de dorită de constănţeni. Mai mult decât atât, facturile acestora, aferente lunilor de iarnă, se vor diminua considerabil. Christian Gigi Chiru susţine că banii necesari investiţiei vor fi alocaţi din surse europene, iar cofinanţarea nu va depăşi 5 milioane de euro.
 
Fostul şef al Inspectoratului Teritorial în Construcţii susţine că unul dintre vectorii care îi vor defini strategia de administrare a Constanţei dacă va ajunge primar este "dezvoltarea armonioasă a oraşului", dat fiind faptul că "aspectul creat de construcţiile haotice este de natură să transmită un disconfort". În 2010, pe vremea când conducea instituţia deconcentrata, candidatul ALDE a atacat în instanţa Planul Urbanistic Zonal al staţiunii Mamaia, iar în anul 2011 instanţa a anulat PUZ prin decizie definitivă şi irevocabilă.
 
O mega-investiţie pe care o propune candidatul ALDE pare mai curând ruptă din filmele americane decât din realitatea Constanţei următorilor patru ani. Acesta a înaintat un plan de decongestionare a traficului rutier prin construirea unei "lumi subterane" care va include mega-parcări subterane, spaţii comerciale şi lifturi, pe toată distanţă bulevardelor importante ale oraşului. Acesta consideră că proiectul poate fi finalizat pe perioada unui mandat, cofinanţarea Primăriei ar ajunge la 10 milioane de euro.
 
Candidatul ALDE a precizat că toate investiţiile punctate vor fi susţinute prin fonduri europene, din bugetul municipiului asigurându-se doar cofinanţarea necesară fiecărui proiect.
 
Nu în ultimul rând, Christian Gigi Chiru a menţionat şi necesitatea reabilitării Cazinoului de pe faleză Constanţei. Candidatul ALDE a precizat că are în vedere un plan de restaurare a acestuia, dar că nu vrea să dezvăluie încă despre ce este vorba. Totodată, acesta a mai precizat că indiferent dacă va câştigă sau va pierde alegerile, imediat după campanie, va face public ineditul proiect de reabilitare a Cazinoului.
 
În loc de concluzii
 
Cei trei contracandidaţi ai primarului în exerciţiu consideră că există probleme referitoare la bugetul actual al municipiului Constanţa, fie că este vorba de datorii imense ale Primăriei Constanţa, fie de un buget nerealist, fie că excedentul a fost colectat în urmă neachitării anumitor facturi pentru că suma destinată cheltuielilor de dezvoltare să fie mai mare în anul electoral 2016 şi astfel să creeze un context favorabil actualului primar interimar.
 
Totodată, cei trei au adus în discuţie "contractele păguboase" aflate în derulare între Primăria Constanţa şi diverse firme către care au fost externalizate servicii pe o perioada lungă de timp. Aceştia au vorbit despre rezilierea sau renegocierea acestor contracte.
 
Planurile de investiţii ale celor patru candidaţi s-au întâlnit într-un singur punct: preţul gigacaloriei. Fiecare a identificat şi propus o soluţie pentru diminuarea facturilor uriaşe pe care o parte a constănţenilor le plătesc în lunile de iarnă.
 
Totodată, de remarcat ar fi că actualul primar interimar, alături de foştii candidaţi la Primăria Constanţa din anul 2012, Christian Gigi Chiru şi Claudiu Palaz, au trei puncte comune în programele electorale: reabilitarea termică a blocurilor (înfrumuseţarea oraşului), rezolvarea problemei lipsei locurilor de parcare şi a fluidizării traficului.
 
Problema reabilitării Cazinoului, tema de campanie preferată de cea mai mare parte a contracandidaţilor primarului în funcţie din anul 2012, rămâne una dintre temele preferate şi în această cursa. Toţi cei trei contracandidaţi au adus în discuţie restaurarea clădirii-simbol a oraşului.
 
Doar doi dintre cei patru candidaţi au adus în discuţie necesitatea înfiinţării unui parc industrial şi a unui spital municipal, ambii ghidându-se după aproximativ aceleaşi coordonate şi identificând aceleaşi oportunităţi.
 
NOTĂ: Amintim că alegerile se desfăşoară într-un singur tur de scrutin, dar că hotărârea de guvern prin care s-a stabilit ziua de 5 iunie că fiind dată alegerilor a fost contestată cu scopul de a se ridică o excepţie de neconstituţionalitate. Una din contestaţii a ajuns între timp la Curtea Constituţională.

Sursa articol: HotNews.ro