Imagini de la eveniment Constanţa. IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, oficiază slujba de Florii în aer liber, la Catedrala „Sfinţii Petru şi Pavel“ (galerie foto)

Ortodocşii prăznuiesc astăzi Floriile sau Duminica Floriilor, cea mai importantă sărbătoare care vesteşte Paştele, dedicată Intrării Mântuitorului Iisus în Ierusalim.

Toţi cei care, la botez, au primit nume de flori îşi sărbătoresc onomastica. Oamenii merg la biserică, au dezlegare la peşte şi nu-şi uită tradiţiile şi obiceiurile locului. Se spune că un credincios care se împărtăşeşte de Florii are şansa să i se împlinească orice dorinţă. Acesta trebuie să-şi pună în gând o dorinţă în momentul în care se apropie de preot să primească sfânta împărtăşanie.

La această oră, credincioşii ortodocşi participă la slujba de Florii oficiată în aer liber, la Catedrala Arhiepiscopală Sfinţii Petru şi Pavel din Constanţa de IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, şi de un sobor de preoţi.
 
Floriile sau Duminica Floriilor marchează ultima duminică dinaintea Învierii Domnului. Sărbătoarea reprezintă intrarea triumfală a Mântuitorului Iisus Hristos în Ierusalim, unde a fost întâmpinat de credincioşi, care ţineau în mâini ramuri de finic. Este una dintre cele mai importante sărbători din an, fiind singura dată când Mântuitorul a acceptat să fie aclamat ca împărat.

Începând cu seara Duminicii de Florii, intrăm în sfânta Săptămână a Patimilor, care va culmina cu sfânta zi de Joi, când a avut loc Cina cea de Taină, şi cu Vinerea Mare, când a fost răstignit Iisus. Conform profeţiilor din Vechiul Testament, Iisus şi-a pregătit singur intrarea pentru a fi recunoscut drept Mesia, după cum însăşi Legea spunea. Mântuitorul a fost aclamat de o sumedenie de credincioşi, care aveau în mâini ramuri de măslin şi de finic. Aceştia, văzându-L, au început sa strige: „Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului!“ Credincioşii rosteau aceste cuvinte deoarece simţeau că Iisus s-a pogorât din Ceruri şi a venit pe pământ pentru a-i mântui.
 
În acea perioadă, Duminica Floriilor era cunoscută ca Duminica aspiranţilor sau a candidaţilor la botez. Aceste denumiri sunt explicate prin faptul că cei care urmau să meargă cu mare solemnitate la episcop să îi ceară binecuvântarea de a lua parte la botez trebuiau să înveţe Simbolul Credinţei (Crezul). De asemenea, Duminica Floriilor a mai fost cunoscută şi sub numele de Duminica graţierilor, deoarece împăraţii ofereau graţieri ca un mod de a cinsti această sărbătoare importantă. Din seara de duminică, bisericile încep a săvârşi slujbe numite denii, care evocă toate momentele remarcabile din viaţa Mântuitorului, de la intrarea Sa în Ierusalim şi până la Învierea din morţi.

Sâmbăta dinaintea Floriilor este dedicată comemorării morţilor. Ziua aceasta este numită şi Moşii de Florii sau Lazărul, obişnuindu-se ca femeile să facă „plăcintele lui Lazăr“ şi să le dea de pomană. La sate, femeile nu torc deloc, pentru ca nu cumva morţii care aşteaptă la poarta Raiului să revină pe pământ, să se îmbăieze. Despre Lazăr circulă mai multe legende, în funcţie de regiune. Într-una dintre acestea, Lazăr moare după ce a poftit la nişte plăcinte.
 
După slujba de dimineaţă de la biserică, ramurile sfinţite şi binecuvântate de salcie sunt aduse acasă şi se ating cu ele copiii, pentru ca aceştia să crească mari şi frumoşi. Sunt păstrate la icoane, la porţi, la grinda casei, pe morminte sau puse într-un loc curat, fiind folosite în decursul anului în gospodărie. Alteori, crenguţele de salcie sfinţite se plantează undeva în grădină. Se spune că ele vindecă animalele bolnave sau aduc o recoltă mai bogată. Cele puse la icoană se păstrează tot anul şi se folosesc ca leac împotriva relelor care ar putea lovi casa şi familia.

 
La sate, pe vremuri, se practicau de Florii câteva obiceiuri păgâne. La miezul nopţii, înaintea sărbătorii, fetele fierbeau apa cu busuioc şi cu fire de la ciucurii unei năframe furate de la înmormântarea unei fete mari. În Duminica de Florii, ele se spălau cu această apă pe cap, aruncând-o apoi la rădăcina unui pom fructifer, sperând că în acest fel să le crească părul frumos şi bogat. Se crede că cel care înghite trei mâţişori întregi în ziua de Florii nu va suferi tot anul de dureri de gât. Tot la sate exista credinţa potrivit căreia, dacă aprinzi mâţişori şi afumi casa cu ei când este furtună, căminul va fi ferit de fulgere. În ziua de Florii nu se lucrează, iar în toate casele de la sate se coc pâini din făină de grâu împletite şi ornate cu cruci, care se dau de pomană la săraci.

Sursa foto: ZIUA de Constanţa