Inspectoratul pentru Imigrări a înregistrat 443 de cereri de azil. 35% sunt sirieni

Inspectoratul General pentru Imigrări a înregistrat, în primul semestru al acestui an, 443 de cereri de azil, cu aproximativ 40% mai puţine faţă de semestrul I al anului 2015, când au fost 744 de solicitări. 

Cei mai mulţi solicitanţi de azil provin din Siria - 154, reprezentând aproximativ 35% din total, Irak - 69, Pakistan - 33, Afganistan - 21, informează IGI, într-un comunicat transmis duminică AGERPRES. 

De asemenea, au fost soluţionate 430 de cereri de protecţie internaţională, în etapa administrativă, şi a fost acordată o formă de protecţie în 226 de cazuri, dintre care 132 de persoane primind statut de refugiat şi 94 protecţie subsidiară, totalizând o rată de aprobare de aproximativ 53%. 

În vederea punerii în aplicare a deciziilor Uniunii Europene de instituire a unor măsuri provizorii în domeniul protecţiei internaţionale, au fost transferate din Italia şi Grecia în România 68 de persoane (familii însoţite de copii minori şi tineri) aflate în nevoie de protecţie internaţională pe teritoriul celor două state membre. 

Persoanele au ajuns în ţara noastră în baza unor decizii de acceptare a relocării în România, după efectuarea unor analize specifice şi a verificărilor de securitate necesare. 

Pe parcursul primului semestru, 148 de străini cu o formă de protecţie au beneficiat de programe de integrare, participând activ la sesiunile de consiliere socială, psihologică, orientare şi acomodare culturală sau cursuri de limba română, precizează IGI. 

Complementare cu activităţile de integrare desfăşurate, începând cu luna mai, mai multe organizaţii neguvernamentale derulează proiecte, cu finanţare europeană, destinate asistenţei şi integrării persoanelor vulnerabile identificate în rândul cetăţenilor străini cu drept de şedere în România. 

Activităţile se desfăşoară în cadrul centrelor regionale de integrare, unde migranţii pot beneficia de o paletă largă de servicii integrate şi asistenţă, care vin în sprijinul nevoilor acestora de consiliere, informare, educaţie, de acces la activităţi de socializare şi petrecere a timpului liber, participare pe piaţa muncii sau de relaţionare cu autorităţile locale, arată sursa citată.