Interpelare pentru găsirea unor soluţii pentru dezvoltarea infrastructurii de navigaţie din România adresată ministrului Transporturilor

Senatorul PNL, Eugen Țapu Nazare a adresat o interpelare ministrului Transporturilor, Lucian Şova, pentru găsirea unor soluţii pentru dezvoltarea infrastructurii de navigaţie din România. 
 
”Stimate domnule ministru,
 
Deşi România este favorizată de existenţa a peste 200 km de ţărm la Marea Neagră şi cca. 1300 km de căi navigabile interioare, transportul pe apă în ţara noastră, din punct de vedere economic - cantitativ şi calitativ - este mult în urmă, comparativ cu ceea ce se întâmplă în alte ţări membre ale Uniunii Europene care au înţeles să investească inteligent (integrat) în infrastructura de navigaţie. Domnul prof. dr. ing. Romeo Ciortan, reprezentant al României la Asociaţia Internaţională de Navigaţie şi membru al unor societăţi ştiinţifice naţionale şi internaţionale, a publicat în Buletinul AGIR nr. 3/2015 un articol intitulat "Aspecte privind infrastructura pentru navigaţie din România", din care redau secţiunea Modalităţi pentru dezvoltarea activităţii portuare:
 
- "Capacitatea portuară este utilizată în prezent în proporţie de 60% scăzând în consecinţă şi veniturile provenite din manipularea mărfurilor. Se impune astfel să fie întreprinse o serie de acţiuni care să conducă la creşterea eficienţei amenajărilor şi, deci, a valorii tonei manipulate;
 
- Dezvoltarea sistemului unitar de transport. Pentru reducerea numărului de transbordări şi alegerea celui mai avantajos mod de transport şi în final a unei rute economice este necesar să fie creat un sistem unitar de transport (transport integrat). Astfel, toate navele care frecventează porturile fluviale au acces în porturile maritime Constanţa şi Midia întrucât sunt legate cu Dunărea prin canale navigabile. De asemenea, toate porturile importante sunt conectate fără restricţii la reţeaua naţională de cale ferată şi drumuri;
 
- Amenajarea căilor navigabile adoptând folosinţe multiple. Pe lângă cerinţele necesare asigurării navigaţiei, căile navigabile pot fi utilizate şi pentru satisfacerea cerinţelor privind irigaţiile, alimentarea cu apă, desecări, producerea de energie electrică, regularizarea de debite, turism etc.;
 
- Extinderea hinterlandului unui port. Pentru aceasta este necesar să fie create legături facile cu arii cât mai îndepărtate. În acest sens se au în vedere coridoarele de transport europene. Este cunoscut faptul că fluviile, precum şi majoritatea râurilor europene sunt amenajate pentru navigaţie. În afara acestora s-a construit o reţea de canale artificiale navigabile care unesc între ele fluviile şi râurile din zonă în scopul unui transport pe apă cât mai cuprinzător şi penetrării cât mai mult în teritoriu. Coridorul VII reprezintă de fapt Dunărea, iar alte coridoare o intersectează (IV, V, IX). Acestea lărgesc considerabil hinterlandul Dunării. Prin construirea Canalului Rin - Main - Dunăre a fost creat un adevărat coridor de transport între Marea Neagră (port Constanţa) şi Marea Nordului (port Rotterdam);
 
- Implementarea conceptului de zonă de activitate logistică (ZAL). Rolul unui port a crescut, evoluând de la asigurarea transbordului mărfurilor la asigurarea depozitării temporare şi procesării care au condus la creşterea valorii adăugate a mărfurilor. În continuare eficienţa portului va creşte prin îmbunătăţirea tehnicilor de manipulare, planificare, management şi oferirea de noi servicii, optimizând întregul lanţ de transport. Toate aceste elemente sunt coordonate la nivelul întregii zone, tratând corelat fiecare component;

 
- Dezvoltarea activităţii de containere. În portul Constanţa a fost realizată prima etapă a noului Terminal de containere, la danele căruia în lungime de 600 m şi adâncime de acostare de 14,5m pot fi operate nave port-conteiner de peste 3000 TEU. Se prevede ca traficul să ajungă la 1,0 mil. TEU;
 
- Promovarea navigaţiei pe distanţe scurte, în Marea Neagră. Marea Neagră are suprafaţa de 411.540 kmp care cu Marea de Azov însumează 461.540 kmp. Hinterlandul Mării Negre este sporit considerabil prin faptul că unele porturi reprezintă punctul terminus al unor coridoare europene, iar prin vărsarea în această mare a Dunării, Niprului şi Donului care este legat de Volga printr-un canal navigabil este posibilă circulaţia navelor până la Marea Caspică, iar pe căile navigabile ale Rusiei până la Marea Albă, trecând prin zona Moscovei şi Sankt Petersburg, acesta fiind cel mai mare port al Mării Baltice. La Marea Neagră şi Marea de Azov au ieşire şase ţări, având peste 35 de porturi, fapt ce favorizează promovarea navigaţiei pe distanţe scurte
 
CONCLUZII - Pentru a îmbunătăţi performanţa unui port trebuie ca dezvoltarea acestuia să fie privită sub trei aspecte: manipularea mărfurilor, activităţi industriale şi servicii. În scopul reducerii costurilor globale este necesar să fie implementat conceptul de "transport integrat" care este posibil în cazul unui sistem unitar de transport. Creşterea eficienţei căilor navigabile se poate face dacă acestora li se atribuie mai multe funcţiuni. Se impune ca hinterlandul unui port să fie sporit prin dezvoltarea căilor interioare de transport şi a punctelor de transbord a mărfurilor. Promovarea navigaţiei pe distanţe scurte va contribui la aceasta. Implementarea conceptului de ZAL va conduce la dezvoltarea şi creşterea eficienţei activităţii portuare."
 
Domnule ministru, având în vedere cele reliefate mai sus, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde la următoarele întrebări:
 

1. Care este viziunea Ministerului Transporturilor cu privire la dezvoltarea infrastructurii de navigaţie din România? Aţi iniţiat proiecte cu finanţare europeană nerambursabilă pentru dezvoltarea infrastructurii de navigaţie din ţara noastră? Care sunt acestea şi în ce stadiu de implementare se află?
 
2. În privinţa Programului Transnaţional Dunărea 2014-2020, ce proiecte aţi iniţiat, respectiv implementat, şi care este valoarea fondurilor europene atrase în acest sens?
 
3. Ce măsuri a întreprins Ministerul Transporturilor pentru asigurarea adâncimii necesare a Fluviului Dunărea pe tot parcursul anului, astfel încât România să nu mai înregistreze pierderi economice şi din cauza operării parţiale a transportului fluvial?
 
4. Care este situaţia actuală a porturilor fluviale şi maritime din România (logistică, infrastructură şi capacitate de operare)?
 
5. Are ministerul de resort în vedere lansarea unei dezbateri ample multidisciplinare pentru iniţierea, promovarea şi adoptarea Strategiei naţionale de dezvoltare a infrastructurii de navigaţie din România 2020-2030, astfel încât şi în ţara noastră să se poată asigura un transport naval integrat la nivelul standardelor din statele europene care au implementat deja sistemul unitar de transport?” - se arată în interpelare.