Iohannis speră să-și recupereze cea de-a doua casă cu ajutorul ICCJ

Preşedintele Klaus Iohannis a pierdut irevocabil şi cea de-a doua casă. Curtea de Apel Brașov a obligat definitiv familia prezidenţială să părăsească şi cel de-al doilea imobil din Sibiu dobândit, spun judecătorii, cu rea-credinţă şi fraudă la lege.

Este vorba despre de-acum celebra casă din stradă Nicolae Bălcescu nr. 29, cumpărată ca şi proprietatea din strada Gheorghe Magheru nr. 35, de asemenea pierdută irevocabil, aşa cum au reţinut magistraţii în motivare: "Dezbaterea succesiunilor şi încheierea contractului au avut loc în aceeaşi zi şi la acelaşi notar; Vânzarea lucrului altuia în cunoştinţă de cauza este nulă absolut în virtutea cunoscutului adagiu clasic <fraus omnia corrumpit> – fraudă corupe totul". Imobilul fusese achiziţionat în 1999 în baza unor acte de stare civilă despre care se ştia că ar fi false şi dat apoi spre folosinţă băncii austriece Raiffeisen pe o chirie anuală - potrivit mass-media - de zeci de mii de dolari.
 
Dar el nu se dă bătut. Preşedintele României s-a plâns, în 17 decembrie, la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) pentru decizia magistraţilor de la Curtea de Apel Braşov, scriu cei de la luju.ro. Klaus Iohannis şi soția sa au cerut strămutarea contestaţiei în anulare, susținând că „instanţele din Braşov au manifestat constant o atitudine ostilă... Judecătorii s-au erijat în apărători ai reclamanţilor... Litigiile au fost deosebit de mediatizate”.
 
Cererea de strămutare a contestaţiei în anulare este întemeiată, în drept, pe dispoziţiile art. 37 alin. (2) teza I din vechiul Cod de procedura civilă (bănuiala legitimă): „În litigiul de faţă, împrejurările pricinii şi calitatea părţilor implicate în dosarul aflat pe rolul Curţii de Apel Braşov sunt de natură a justifică motivul bănuielii legitime în temeiul căruia subsemnaţii solicităm a se dispune măsură strămutării de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.
 
În esenţă, luju.ro scrie că soţii Iohannis solicită strămutarea contestaţiei în anulare de la Secţia civilă a Curţii de Apel Braşov la o altă instanţa egală în rang, pe motiv că magistraţii braşoveni nu ar îndeplini condiţia de independenţa şi imparţialitate sub aspectul aparenţei, dată fiind presiunea pe care presă locală - în special ziaristul-intervenient Marius Albin Marinescu şi site-ul RISE Project - ar fi pus-o pe judecătorii de la CA Braşov în cei peste 10 ani cât a durat procesul finalizat abia la sfârşitul anului trecut, prin decizia 655/12.11.2015 a cărei desfiinţare este cerută de şeful statului: „Presiunea – atât directă, cât şi indirectă – pe care a exercitat-o presă locală asupra judecătorilor Curţii de Apel Braşov, în contextul în care timp de peste 10 ani prin articolele publicate a conturat în mod susţinut în spaţiul public (la care au acces şi judecătorii) o imagine nefavorabilă subsemnatilor, într-un context general nefavorabil proprietarilor în disputele cu foştii chiriaşi, este de natură să influenţeze opinia şi conştiinţa judecătorilor investiţi cu soluţionarea contestaţiei în anulare formulată în dosarul nr. 645/64/2015, aflat pe rolul Curţii de Apel Braşov”.
 
Termenul acordat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru examinarea cererii de strămutare este 17 februarie 2016, aşadar, la câteva săptămâni după ce judecătoarele Cristina Ştefăniţă, Clară Ciapa şi Nicoleta Grigorescu de la Curtea de Apel Braşov se vor pronunţă, dacă o vor face în următoarea şedinţa programată pentru 25 ianuarie 2016, pe contestaţia în anulare a cărei strămutare este solicitată de Klaus Iohannis şi de Carmen Iohannis.