Judecătorii îi cer socoteală lui Iohannis privind implicarea SRI în justiție

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, prin preşedinta Dana Gîrbovan, a solicitat Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, condus de şeful statului, Klaus Iohannis, să îi comunice toate hotărârile CSAT de reglementare a raporturilor serviciilor secrete cu justiţia. Judecătorii vor să afle numărul total al hotărârilor CSAT referitoare la relaţia dintre servicii - în special a Serviciului Român de Informaţii - şi justiţie, numărul, data adoptării, obiectul concret şi gradul de secretizare al acestora, precum şi copii în extenso după toate acele hotărâri care nu sunt clasificate.
 
Cererea UNJR, formulată marţi (8 decembrie), vine în continuarea demersului început în luna iunie 2015 - demers despre care Uniunea arată că a fost „totalmente ignorat de instituţiile ce aveau atribuţii în acest sens” (aluzie la CSM) -, când judecătorii i-au solicitat preşedintelui Klaus Iohannis convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării în vederea verificării tuturor hotărârilor prin care au fost acordate noi competenţe pentru serviciile secrete în combaterea criminalităţi şi au fost reglementate moduri de cooperare a acestor servicii cu organele de cercetare penală.
 
Tot atunci, UNJR a cerut verificarea compatibilităţii acestor hotărâri CSAT cu tratatele internaţionale (CEDO), cu Legea fundamentală şi cu Legea 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii şi revocarea acelor hotărâri care ar depăşi limitele prevăzute de lege. Potrivit UNJR, citat de luju.ro, până la această oră Uniunea nu a primit un răspuns.
 
Prezentăm comunicatul UNJR, citat de luju.ro:
 
"Uniunea Judecătorilor solicită CSAT să îi comunice hotărârile care implică serviciile secrete în justiţie
 
Uniunea Naţională a Judecătorilor din România a solicitat Consiliului Suprem de Apărare a Ţării să îi comunice toate hotărârile care privesc relaţia dintre serviciile secrete ale statului cu justiţia. Solicitarea a fost făcută pe dată de 8 decembrie 2015 în baza legii privind accesul la informaţiile publice.
 
În concret, UNJR a solicitat numărul total al hotărârilor CSAT ”referitoare la relaţia dintre serviciile secrete ale statului, în special cele ale Serviciului Român de Informaţii, cu justiţia, precum şi atribuţiile acestor servicii în domeniul combaterii infracţionalităţii, inclusiv în ceea ce priveşte combaterea corupţiei şi lupta împotriva crimei organizate”.
 
S-a mai cerut, de asemenea, numărul şi dată adoptării acestor hotărâri, obiectul concret al acestora şi gradul de secretizare.

 
Nu în ultimul rând, s-a cerut CSAT ”copie în extenso după toate hotărârile amintite care nu sunt clasificate”.
 
Cererea formulată de UNJR vine în continuarea demersurilor începute de judecători pentru clarificarea relaţiei dintre justiţie şi servicii secrete, demers ce a fost totalmente ignorat de instituţiile ce aveau atribuţii în acest sens.
 
Astfel, pe dată de 3 iunie 2015, UNJR a solicitat domnului preşedinte Klaus Iohannis convocarea CSAT şi verificarea tuturor hotărârilor emise de CSAT prin care au fost acordate noi competenţe pentru serviciile secrete în combaterea criminalităţi şi au fost reglementate moduri de cooperare a acestor servicii cu organele de cercetare penală.
 
 
De asemenea, UNJR a cerut atunci verificarea compatibilităţii acestor hotărâri cu actele normative având o forţă juridică superioară, respectiv tratatele internaţionale privind drepturile omului, Constituţia României, Legea 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii precum şi revocarea acelor hotărâri care ar depăşi limitele prevăzute de lege.

 
Până la această dată UNJR nu a primit un răspuns de la instituţia sesizată pe dată de 3 iunie.
 
”Problema nu este că există o colaborare instituţională între serviciile secrete şi justiţie, ci faptul că documentele care reglementează această relaţie nu sunt publice”, a spus Dana Gîrbovan, preşedinte UNJR.
 
 O justiţie indepedentă nu este compatibilă cu reglementarea activităţii sale, direct sau indirect, prin acte normative ce nu sunt publice.
  
”Toate legile, regulamentele, protocoalele ce vizează administrarea justiţiei trebuie să fie accesibile publicului”, a afirmat şi MEDEL, organizaţie europeană a judecătorilor.
 
”Clarificarea raporturilor ce guvernează relaţia dintre justiţie şi acţiunea serviciilor secrete este un imperativ absolut pentru garantarea dreptului fiecărui cetăţean că are acces la o justiţie independenţa şi parte de un proces echitabil”, a concluzionat judecător Gîrbovan.
 
Uniunea Naţională a Judecătorilor din România va acţiona în continuare pentru transparentizarea acestor hotărâri care reglementează relaţia dintre serviciile secrete şi justiţie".