Ambasada SUA Jurnaliştii români independenţi, agresaţi verbal de instituţii de presă controlate de "moguli"

La capitolul Libertatea presei al Raportului internaţional pe anul 2014 privind situaţia respectării drepturilor omului în România, dat publicităţii de Ambasada SUA la Bucureşti, se arată că restricţiile legislative privind ofensa adusă însemnelor statului, defăimarea religioasă, negarea Holocaustului, utilizarea de simboluri fasciste, rasiste şi xenofobe, comemorarea persoanelor care comit crime împotriva păcii şi a umanităţii, precum şi promovarea ideologiilor fasciste, rasiste şi xenofobe se aplică şi presei scrise.

Deşi mass-media independentă a fost activă şi a exprimat o varietate de opinii fără restricţii evidente, politicieni şi persoane apropiate diferiţilor politicieni sau grupuri politice au deţinut sau au controlat indirect numeroase instituţii de presă naţionale şi locale. Ştirile şi tonul editorial al acestor instituţii au reflectat în mod frecvent vederile proprietarilor. Au existat de asemenea speculaţii că proprietarii au eliminat ştirile care contraveneau intereselor lor sau i-au ameninţat pe autorii unor astfel de articole, se arată în raport. 

 

Instituţiile de presă deţinute de politicienii Dan Voiculescu (Partidul Conservator) şi Sebastian Ghiţă (Partidul Social Democrat) au agresat verbal în mod repetat jurnalişti care au relatat despre afacerile controlate de ei sau despre activitatea guvernului. În luna ianuarie, peste 340 de jurnalişti din întreagă ţară au protestat faţă de „practicile de presă degradante” folosite de postul de televiziune al lui Dan Voiculescu, Antena 3. Dan Tapalagă, analist al portalului de ştiri online Hotnews, a semnalat faptul că Ghiţă a făcut declaraţii pe care Tapalagă şi familia să le-au considerat intimidante. Ghiţă a răspuns că nu l-a ameninţat pe Tapalagă şi a spus doar că reporterul l-a enervat. Tapalagă şi instituţia la care lucrează au scris în mod repetat despre contractele pe care firmele lui Ghiţă le au cu instituţii subordonate guvernului. 

 

Unii judecători au declarat că relatările presei despre cazurile de corupţie au pus o presiune nejustificată asupra lor, prin caricaturizarea lor şi folosirea de apelative insultătoare şi că în unele cazuri, astfel de relatări de presă au constituit piedici în calea judecării cazurilor pe fond, mai arată documentul citat.